Propagandiştii PDL susţin, pentru cine este dispus să creadă, că guvernele Boc şi MRU au făcut reformă de dreapta. Realitatea este însă total diferită. Băsescu şi PDL le-au tăiat românilor salariile şi pensiile pentru a evita recesiunea. Iată că politica de austeritate şi-a produs efectele. Rezultatul politicilor economice „de dreapta” ale guvernării PDL este  intrarea în recesiune. 

Nerăbdarea fanilor este răsplătită. Ovidiu Ioncu –Kempes se întoarce pe scenele româneşti cu o supergrup format din instrumentişti care au scris istorie în rockul românesc şi rockul internaţional.

Ideea înfiinţării supergrupului REZIDENT EX a apărut atunci când compozitorul şi chitaristul Tavi Iepan, fondator al grupului Cargo şi Adrian Popescu, chitarist al aceluiaşi grup la începutul anilor 90, se reîntâlnesc, într-un club, din Arad, cu Simona Ioncu care îi anunţă că soţul ei, nimeni altul decât Ovidiu Ioncu- Kempes, vocea-emblemă a formaţiei Cargo, îşi doreşte să se întoarcă pe scenă.

Managementul formaţiei anunţă că REZIDENT EX, supergrupul al cărui solist vocal este Ovidiu  Ioncu-Kempes (ex. Cargo) va avea primul concert în România, pe 5 august, la Vama Veche

10 Mai-ziua în care, în 1866, principele Carol depunea jurământul de credinţă poporului român; ziua în care, în 1877,  principele Carol declară indepenţa faţă de Poarta Otomană; ziua în care, în 1881, Principatele Unite deveneau Regatul României, iar principele Carol vedenea Regele Carol I al României. Ce zi este mai potrivită decât aceasta pentru a redeschide dezbaterea pe o temă atât de importantă cum este forma de guvernământ? Într-un articol din octombrie, Alexandru Muraru arăta că în dezbaterile ocazionate de aniversarea Regelui Mihai, indiferent de parti pris-urile politice ale comentatorilor, istoricilor sau specialiştilor, s-a evidenţiat faptul că românii n-au fost consultaţi plebiscitar cu privire la forma de guvernământ pe care şi-o doresc. În lipsa unui referendum, România rămâne sine die într-o dilemă juridică, constituţională şi identitară. Chestiunea formei de guvernământ este un capitol fundamental din viaţa unei naţiuni. Din acest model decurge nu doar arhitectura întregului sistem constituţional, ci şi comportamentul, viziunea şi chiar viaţa de zi cu zi a cetăţenilor. De aceea, România are nevoie de o dezbatere solidă pe această temă. De unde trebuie să înceapă dezbaterea, care sunt etapele pe care trebuie să le străbatem? Sunt întrebări la care vom căuta răspuns în perioada care urmează.

De Ziua libertăţii presei, spunesitu.ro vă propune spre dezbatere un subiect incitant. În occident, presa nu depinde de politicieni tocmai pentru că îşi asumă sprijinul pentru o forţă politică sau o cauză, fără ca acest lucru să-i aducă prejudicii. Mai mult chiar, o asumare clară şi transparentă a unei idei sau a unor principii politice de către o publicaţie, sau de către un post de televiziune, ajută la informarea consumatorilor şi asigură presei libertatea economică şi independenţa editorială. În România, o politică editorială clară a ziarelor şi televiziunilor şi asumarea transparentă a ideilor politice ar oferi o mai mare claritate şi soliditate vieţii publice.  Nu ar fi mai cinstit ca  presa românească să-şi asume transparent apartenenţa şi simpatiile politice? 

Acest guvern are  ca prioritate schimbarea modului de guvernare. Prioritatea zero este respectarea legilor, fără excepții și fără derogări.Guvernul va fi condus doar de la Palatul Victoria, nu de la Cotroceni, nu de la sediul PSD sau PNL. Sunt câteva dintre promisiunile pe care le-a făcut noul prim-ministru. Iar problemele pe care le au de gestionat noii miniştri nu sunt tocmai simple. 

Guvernul Ungureanu a fost demis azi de Parlament prin moţiune de cenzură. În favoarea moţiunii depusă de USL au votat 235 de parlamentari. Opoziţia avea nevoie de 231 de voturi pentru a trece moţiunea. Pentru moţiune au votat şi parlamentari ai Puterii. Este a doua oară după Revoluţie când un guvern este demis prin moţiune de cenzură. În 2009, Guvernul Boc a fost primul executiv demis prin această procedură. Guvernul Ungureanu încă nu împlinise trei luni. Ce va face, de aceasta dată, Traian Băsescu?

Dacă  moţiunea este adoptată şi guvernul Ungureanu cade, Opoziţia este pregătită pentru preluarea guvernării. Crin Antonescu şi Victor Ponta au declarat că USL ştie exact ce are de făcut dacă va cădea guvernul şi că  USL este gata să-şi asume răspunderea guvernării imediat după ce moţiunea trece. Preşedintele PNL Crin Antonescu a avertizat joi seară, la Antena 3, că, dacă moţiunea de cenzură va trece și Traian Băsescu nu va lua act de propunerea cu care USL se va duce la consultări, anume desemnarea lui Victor Ponta ca premier, atunci se vor demara procedurile de suspendare. Trece moţiunea?

Moţiunea de cenzură a USL, care va fi votată vineri, este nu doar un act politic al opoziţiei, ci un moment crucial pentru România. Dacă va fi votată, va fi un act de dreptate în numele a milioane de români care vor schimbarea unei puteri ilegitime şi abuzive. Dincolo de subiectele sale principale – alocările discreţionare de fonduri pe criterii politice, segregarea etnică a UMF şi vânzarea resurselor naturale – moţiunea sancţionează întreaga guvernare a PDL şi modul de a face politică al actualei puteri: ireponsabil, incompetent, în dispreţul legii şi al românilor. Dacă moţiunea ar fi cuprins toate motivele pentru care această putere trebuie să plece, ar fi avut dimensiunea unei epopei. Opoziţia are de partea sa puterea pe care i-o dă sprijinul românilor. Încă şase luni cu PDL la putere sunt imposibil de suportat. Un nou guvern, format de opoziţie, ne-ar pune la adăpost de măsurile haotice, abuzive, de jaful la drumul mare practicat de PDL. Ar fi o garanţie pentru desfăşurarea corectă a alegerilor. Crezi că va cădea guvernul MRU în urma moţiunii? 

Se împlinesc 20 de ani de la prima vizită a Regelui în România, pe 25-27 aprilie 1992. Toţi cei care atunci au fost de faţă, într-un fel sau altul, îşi amintesc cu emoţie de acele zile. . Spunesitu.ro vă va prezenta în zilele următoare mai multe fragmente din cartea Majestate nu pleca, apărută la editura Anastasia  în 1992-o carte despre vizita Regelui.  Astăzi vă prezentăm o parte din articolul lui Emil Hurezeanu, pe atunci jurnalist la Europa Liberă, care l-a însoţit pe Rege pe tot parcursul vizitei. Scena balconului de la Continental povestită de el este senzaţională. Urmăriţi aici imagini şi ascultaţi discursul Regelui din singurul balcon al hotelului, din camera unui cetăţean străin care habar nu avea că se întâlneşte cu istoria. L-aţi văzut şi l-aţi ascultat pe Rege în timpul vizitei din 1992? Ce sentimente aţi trăit atunci?

Am vazut astăzi un film despre venirea de Pasti a Regelui in 1992, postat pe facebook de Marilena Rotaru. Desi imaginile sunt brute, pe alocuri deteriorate, desi nu exista niciun fel de prelucrare sau comentariu-sau poate tocmai de aceea, filmul este frumos si emotionant. Multe s-au schimbat de atunci. Anii si intamplarile au trecut peste Rege si peste noi. Regele este tot cu noi. Poate ca multi dintre noi am fi vrut ca Romania sa fie astazi monarhie. Poate am fi vrut ca acesti ani sa-i fi petrecut alaturi de Rege. Cu sigurantă am fi avut mai multă mai multă democratie, mai multă prosperitate, echilibru, liniste. Dar am facut ceva pentru asta?

Asistăm, în ultimele zile, la începutul disoluției masive a PDL. Oricât de mult s-ar îmbăta cu apă rece liderii acestui partid cu clişee de tipul: “am câştigat toate bătăliile electorale la care am participat”, PDL este pe cale de dispariţie. Puținii oameni de valoare pe care îi mai are acest partid se simt  îngrădiţi şi ruşinaţi că fac parte dintr-o asemenea alcătuire. Rămân doar cei legaţi de interese clientelare.

Un grup de tineri istorici membri ai organizaţiei Miliţia Spirituală au iniţiat un apel prin care solicită Parlamentului României modificarea legii de organizare şi funcţionare a CNSAS. Semnatarii acestui apel cer noii conduceri a instituţiei o schimbare de viziune în acord cu legea, cu standardele europene şi cu solicitările publice. Tinerii istorici şi cercetători au redactat un Raport despre starea CNSAS, ale cărui concluzii reprezintă un punct de plecare pentru schimbarea acestei instituţii.

Credeţi că desfiinţarea Colegiului de 11 oameni din fruntea CNSAS şi numirea unui director prin concurs ar aduce instituţiei independenţă politică?

Stimate Domnule Guvernator Academician Profesor Doctor Mugur Isărescu,

Am luat de nenumărate ori la cunoștință că din analizele şi studiile Băncii Naționale a României nu rezultă vreo datorie a Germaniei din perioada 1936-1944,  în baza Acordului pentru Reglementarea plăţilor între Imperiul German şi Regatul României, semnat la Bucureşti pe 24 mai 1935.  Acest lucru mă surprinde în mod special,  deoarece tocmai BNR a evidențiat, pe pagina sa de internet,  în două publicații electronice (fără an) ale domnului profesor doctor Virgil Stoenescu, intitulate "Rezerva internațională a BNR" la pagina 10 şi în "Regimul valutar în România 1929-1939” la pagina 12 şi 13,  realitatea istorică a acordurilor   de cliring.

Campania republicană nu dă semne că s-ar apropia de sfârşit. La sfârşitul săptămânii trecute, Rick Santorum a câştigat trei state, iar sondajele îl arată suflându-i în ceafă lui Mitt Romney, favoritul până săptămâna trecută. Perspectiva unei Convenţii Naţionale a partidului Republican incapabilă să decidă un candidat unic a devenit, din nou, un deznodământ destul de probabil. Care va fi, în cele din urmă, candidatul republican la preşedinţia Americii?

Privind ninsoarea deasă care se aşterne peste străzile capitalei, peste maşinile troienite pe trotuare şi cetăţenii care cu greu îşi răzbesc drum prin zăpadă şi trafic, gândul zboară către cei care trăiesc la latitudini mai nordice. Cum de pot acei oameni să supravieţuiască unor ierni unde excepţia de la noi, la ei este normă?

 “Este inadmisibil să ajungi pe străzile unei localitati in Româna si sa-i vezi pe militari desfundând drumurile in timp ce beneficiarii directi, care sunt si concetătenii nostri, stau in casa la caldura. Si am vazut cu totii, aceasta se intampla si la inundatii si la nameti. Nu se poate asa ceva, nu mai putem plati lenea la nesfarsit.”

 De fapt, indadmisibil este să fii prim-ministrul unei tari si să nu ai nicio întelegere pentru realitatile crunte din jur, pentru oamenii aflati in situatii dificile chiar din cauza ineficientei statului pe care il reprezinti. 

Ce ar trebui să facă acei oameni care au cumparat bilet la CFR, crezând că vor ajunge în siguranta la Bucuresti in patru ore si au stat în tren 50 de ore,  înghetati, deshidratati, lihniti de foame, cu copiii bolnavi si flamânzi? Avocatul Gheorghe Piperea crede că nu e suficient ca acesti oameni să-si primească banii inapoi pe bilete, asa cum a declarat purtătorul de cuvânt al CFR. “Dati-i fratilor in judecata! Poate in acest fel vor invata sa va respecte! Faceri aliante procesuale, luati-va avocati eficienti, faceti-i sa sufere de spaima, dati in judecata si sefii si ministrii transporturilor!”, spune avocatul.

Discursul lui Victor Ponta a dat nastere catorva intrebari fundamentale si a pus un mare semn de intrebare cu privire la viitorul acestei aliante. De ce a avut Victor Ponta aceasta atitudine de legitimare a noului guvern? De ce Mihai Razvan Ungureanu a rămas absolut convins ca PSD il va sprijini pe termen lung? A intrat Ponta in capcana pedelistilor care, de doua saptamani, nu mai prididesc sa-i laude moderatia, echilibrul si maturitatea, sau de fapt este de la inceput pe aceeasi mana cu Băsescu, iar scopul comun a fost de a izola si compromite PNL? Va rezista USL pana la alegeri? Mai au Crin Antonescu si Victor Ponta acelasi scop: daramarea lui Băsescu si revenirea Romaniei pe calea democratiei? Sau moderatia si echilibrul de “om de stat” ale lui Ponta inseamnă că de fapt el nu a avut niciodată acelasi scopuri cu PNL? Nu ar trebui să fie acesta un prilej pentru Crin Antonescu să se gândească foarte serios la viitorul PNL?

Bruxelles-ul este, în aceste zile, un oraş foarte trist. Atunci când nu jeleşte problema monedei euro, oraşul suspină despre impotenţa serviciului său diplomatic, „Serviciul european de acţiune externă” (EEAS), condus de doamna Catherine Ashton.  Care va fi soarta doamnei Ashton şi a EEAS?

“Ne vom dedica toată energia si priceperea pentru a ajuta partidul să crească in sondaje.”, spune Elena Udrea intr-o postare scurtă pe blog. Suna ca un juramant pe Biblie rostit la Cotroceni. Aceasta postare si un interviu in ziarul Ring al lui Sebastian Lăzăroiu dezvăluie ce strategie urmează Traian Băsescu si PDL prin miscările “spectaculoase” pe care le-au făcut  in ultimele zile, numirea lui Mihai Răzvan Ungureanu ca prim minisru si înlocuirea tuturor ministrilor membri PDL. “Vom face tot posibilul pentru a-i recâstiga pe români de partea PDL, spune Elena Udrea. “As risca să spun că in sfârsit o vedem pe Alba ca Zăpada. Cred că trecem într-o etapă nouă. Deja vorbim despre un alt proiect de societate: România 2.0” , spune Sebastian Lăzăroiu, care vede alegeri parlamentare in 2013, impreuna cu alegeri prezidentiale, iar pe MRU il vede candidat la presedintie din partea dreptei. Lazaroiu sustine că aceasta este adevarata mostenire a lui Traian Băsescu si că miscarile de stradă au venit mănusă. Parcă au fost puse la cale de PDL”

Zilele acestea s-au împlinit 30 de ani de la distrugerea oraşului Hama de către dictatorul Havez Assad. Ca să nu rămână mai prejos, fiul acestuia, actualul dictator, Bashar Assad, a luat cu asalt oraşul rebel Homs, centrul revoltei contra regimului său. În jur de 300 de persoane şi-au pierdut viaţa în decursul a celei mai sângeroase zi de la începutul protestelor, în martie 2011.

În nicio tară europeană, un sef de serviciu secret in functie nu a fost numit prim ministru. Mai mult decat atat, nu exista caz in care primul ministru desemnat sa ramana si director al unui serviciului de informatii. Razvan Ungureanu nici macar nu a amintit despre o suspendare-fie ea si temporara-din aceasta functie. Sef de serviciu si prim-ministru nu-i prea mult pentru un om?  Dar pentru o democratie? De ce nu demisionează Razvan Ungureanu din fruntea SIE?

UPDATE: Toti ministrii PDL din guvern, inclusiv Elena Udea, vor fi inlocuiti la cererea lui Emil Boc. Vor fi ministri noi, repartizati dupa vechea structura. Dar, vorba Elenei Udrea: 'continuam împreună." 

Traian Băsescu nu va fi deranjat cu nimic de Razvan Ungureanu in planurile sale. Lucrurile se vor desfasura, ca si pana acum, dupa dorintele si interesele presedintelui. Deosebirile sunt că Razvan e mai informat-că doar e seful SIE, mai destept, mai instruit, mai diplomat, arată mai bine si va sti sa primească  ordinele mai cu demnitate. Se spune că dacă te bagi în laturi te mananca porcii. Sau poate pe Razvan Ungureanu nu-l vor manca. Daca urmatoarea sa miscare este aceea de a candida la presedintie, atunci probabil I se pare că merita “sacrificiul”.

Cel mai interesant va fi de urmărit: cum se va descurca Razvan Ungureanu cu Elena Udrea?

PS. Protestatarii isi adapteaza costumatia la noile conditii. In imagine Radu Fatulescu, Vasi Băescu si Bogdan Brătianu

Compania naţională maghiară de transport aerian, Malev şi-a încetat zborurile vineri, 3 februarie. Soarta acesteia fusese pecetluită după ce Comisia Europeană a considerat, luna trecută, că ajutorul guvernamental primit de către Malev între 2007 şi renaţionalizarea companiei în 2010 este ilegal şi trebuie replătit. Compania mult îndatorată nu avea de unde să plătească depinzând, în continuare, de finanţările din partea statului. În momentul în care guvernul, care se confruntă la rândul său cu severe probleme financiare, a încetat finanţarea, compania aeriană nu a avut de ales. Care este viitorul companiilor naţionale de transport aerian în vremuri de criză şi-n era low-cost?

Un grup de parlamentari eleni, 10% din Parlamentul de la Atena, au cerut zilele trecute discutarea datoriilor Germaniei fata de Grecia, de peste 54 de miliarde de euro, din timpul celui de al-Doilea Razboi Mondial. Pentru noi, in Romania, acest subiect nu este o noutate, deoarece datoria Germaniei fata de Romania din aceeasi perioada, de peste 18 miliarde de euro, a fost in ultimii aproape doi ani subiectul principal in nenumarate publicatii, emisiuni, adrese catre oficialitati etc. Initiativa acestui grup parlamentar elen, similara cu initiativa grupului de senatori din Romania, care au dorit infiintarea unei comisii de analiza a datoriei Germaniei in Senat, este un prilej pentru o dovada de o adevarata solidaritate din partea Romaniei. Radu Golban, economistul care a descoperit datoria istorica a Germaniei fata de Romania, este de parere ca doar o actiune comuna greco-romana, care sa analizeze impreuna aceste datorii, ar putea crea o contrapondere politica, manifestand curaj si demnitate in dialogul european. Daca Romania tot ar fi afectata de un posibil faliment al Greciei, de ce sa nu ne bucuram de sinergii politice, in privinta unei actiuni comune si concentrate pentru recuperarea datoriilor istorice de la Germania?