Spunesitu.ro vă provoacă să participaţi la seria de cinci dezbateri  despre măsurile Guvernului Boc în materie de taxe şi impozite, sănătate, educaţie, pensii sau disponibilizări în sectorul bugetar.  Sunt măsurile guvernului, reformatoare, liberale şi curajoase,  sau incoerente, arbitrare şi haotice? Efectele acestor măsuri asupra vieţii noastre sunt benefice, sau dezastruoase?

Campania Falsul liberalism al lui Traian Băsescu porneşte de la un studiu al Fundaţiei Horia Rusu, care arată că între liberalismul promovat în vorbe de preşedinte şi de PDL şi faptele guvernului Boc este o distanţă ca de la cer la pământ.

Toate părerile pe care le veţi exprima în dezbaterile Spunesitu.ro vor fi regrupate într-un material, care va fi pus în dezbatere publică. Campania spunesitu.ro va avea ca finalitate organizarea unei dezbateri publice în care specialiştii şi analiştii vor discuta concluziile celor cinci dezbateri online.

Fundaţia Horia Rusu a realizat un studiu despre felul în care Traian Băsescu a denaturat conceptul de liberalism, punând semnul egal între măsurile Guvernului Boc şi valorile liberale. Analiza efectuată arată că politicile guvernării PDL nu au nicio legătură liberalismul, dar şi că Traian Băsescu, conştient că liberalismul nu se regăseşte în nicio măsură a Guvernului Boc, a adaptat măsurile Guvernului Boc la liberalism. Aşa au ajuns să se numească politica lui Boc liberală şi de dreapta.

Preluând studiul Fundaţiei Horia Rusu, spunesitu.ro lansează o dezbatere prin care vă îndeamnă să vă spuneţi părerea despre falsul liberalism al lui Traian Băsescu.

Traian Băsescu pretinde că PDL este singurul partid liberal de pe scena politică românească şi arată cu degetul spre USL, pe care o consideră o “uniune socialistă”.  De fapt, măsurile guvernului Boc, susţinute şi chiar impuse de Traian Băsescu, sunt pretins liberale, iar efectele acestora, total neliberale.

Incoerenţa dintre retorica liberală a preşedintelui şi măsurile haotice ale guvernării PDL s-au concretizat în măsuri anti-liberale.

Iată câteva exemple din analiza realizată de Fundaţia Horia Rusu care demonstrează că între vorba liberală şi faptă e o diferenţă ca de la cer la pământ:

1. Traian Băsescu a susţinut reducerea aparatului bugetar. În opinia sa, reprezintă una dintre modalităţile de a da conţinut tipului de stat pe care afirmă că îl susţine, acela de stat minimal. Dar statisticile arată că disponibilizările făcute în 2009-2010 nu s-au făcut în administraţia publică centrală, cum a afirmat Traian Băsescu, ci în educaţie şi sistemul sanitar.

2. Traian Băsescu a propovăduit relaxarea fiscală, neimpozitarea profitului reinvestit, reducerea cotei unice, dar s-a ajuns la intervenţii abuzive asupra sectorului privat şi reglementări care au avut consecinţe nefaste asupra economiei. Acordul României cu FMI a fost motivat de presupusa nevoie a unei stabilităţi macroeconomice. Încă de la începutul turbulenţelor economice din România, situaţia a fost fals prezentată: incapacitatea de plată nu a venit din cauza crizei economice, ci pe baza erorilor de guvernare. Pentru ca statul să plătească datoria către FMI, fiecare angajat va trebui să sacrifice aproximativ 117 milioane din veniturile proprii.

Dezastrul economic provocat de guvernarea Băsescu-Boc, pe care cei doi nu l-au recunoscut decât atunci când au aplicat măsurile de austeritate,  s-ar putea traduce astfel :

-           PIB-ul a scăzut cu 9,1%

-           Cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 11,6%

-           Numărul salariaţilor s-a diminuat cu 515.300 de persoane

-           Rata şomajului a crescut la 7,4%

-           Salariul mediu real a scăzut cu 7,2%

-           Rata inflaţiei a atins un maxim de 11,9%

-           Ponderea creditelor restante în lei a crescut de la 2,2% la 9,4%

-           Deficitul bugetar a ajuns la 7,4% din PIB (2009)

-           Investiţiile publice au scăzut cu 28%

-           Şomajul a crescut de la 4,4% la 7,4%

3. Traian Băsescu a vorbit şi despre necesitatea reformei sistemului sanitar, însă rezultatele măsurilor guvernamentale (majorarea CAS-ului, atât pentru angajaţi, cât şi pentru angajatori, introducerea coplăţii şi desfiinţarea sau unificarea unor spitale) sunt departe de avea vreo legătură cu liberalismul.

4. În ceea ce priveşte reformarea sistemului de pensii, Traian Băsescu a consimţit la adoptarea, prin fraudă, a Legii Pensiilor, a impozitat pensiile şi le-a supus CAS-ului, a restrâns dreptul la pensie, înţeles, în sensul jurisprudenţei CEDO, ca drept de proprietate.

5. Şi în ceea ce priveşte educaţia, lucrurile sunt limpezi. Modul în care a fost adoptată legea Educaţiei, discursurile prezidenţiale cu privire la implementarea acestei legi şi răspunsurile sale la reacţiile justificate ale profesorilor şi părinţilor cu privire la metodele de aplicare ale acesteia, au avut foarte puţin de a face cu spiritul liberal de respect al drepturilor individuale.  Ce poate fi liberal în plafonarea salariilor profesorilor? Ce este liberal în ideea că aceiaşi profesori trebuie plătiţi puţin şi nu în funcţie de performanţă şi de efort,  ci strict în funcţie de numărul de ore?

Studiul realizat de Fundaţia Horia Rusu pune faţă în faţă falsul liberalism al lui Traian Băsescu şi soluţiile cu adevărat liberale pe care actualul preşedinte şi guvernul său ar fi trebuit să le adopte pentru a scoate România din criză.

În ce scop a început Traian Băsescu să promoveze acest discurs care conferă PDL statutul de partid liberal şi de dreapta?

Traian Băsescu pretinde că PDL este singurul partid de dreapta de pe scena politică românească,  aducând ca argument aşa-zisele politici liberale ale Guvernului Boc. Preşedintele vorbeşte chiar  despre sfârşitul statului asistenţial şi necesitatea instalării statului minimal. Admirabil, am putea spune, dacă ar şi face ceea ce zice. Dar  să susţii că ceea ce fac Guvernul Boc şi PDL înseamnă reformă, e de-a dreptul periculos. Pentru a-şi căuta legitimitatea pierdută, Traian Băsescu se foloseşte de liberalism şi de ideile de dreapta. Cinismul preşedintelui compromite liberalismul, dreapta, ideea de reformă iar românii vor fi traumatizaţi. Românii nu vor mai vrea în veci reforme de dreapta, dacă le vor asimila cu incoerenţa, incompetenţa, haosul, arbitrariul.

Studiul Fundaţiei Horia Rusu arată că preşedintele nu este ataşat valorilor liberale, pentru că nu are la bază nişte principii teoretice, atunci când invocă liberalismul, ci doar practica Guvernului Boc. Încearcă, în acest fel, în stilu-i caracteristic, să reinventeze concepte şi să le dea o dimensiune personală. Şi alte concepte bine definite şi conturate, precum oligarhie sau grupuri de interese, au fost distorsionate de către Traian Băsescu de când acesta este preşedinte. De fapt, nu este vorbă decât despre o altă confuzie terminologică folosită de Traian Băsescu, în mod voit, în scop legitimator.

În acelaşi efort continuu de legitimare, din 2007, de când s-a destrămat Alianţa D.A., Traian Băsescu a încercat să preia o parte dintre valorile care până la acea dată erau revendicate numai de PNL. Cu atât mai mult cu cât în 2007, nu întâmplător, PDL şi-a adăugat particula „liberal”. Dintr-un partid social-democrat, PDL a devenit peste noapte un partid de dreapta şi liberal.

Incoerenţa dintre retorica sa liberală şi măsurile guvernării PDL s-au concretizat în măsuri anti-liberale

În anii de criză 2009 şi 2010, Guvernul Boc a luat anumite măsuri  nepopulare, care, teoretic, ar putea fi considerate liberale. Modul în care au fost ele aplicate însă nu a avut efectul scontat, producând efecte total neliberale. La drept vorbind, luarea unor astfel de măsuri cu adevărat liberale necesită curaj, şi niciun partid din România nu şi-a permis electoral să le ia până acum. Măsurile Guvernului Boc, cu trimiteri liberale, au fost luate conjunctural şi cu jumătăţi de măsură, astfel încât este exagerat să fie revendicate ca fiind liberale.

Studiul realizat de Fundaţia Horia Rusu arată că ele nu sunt decât o copie imperfectă a ideii de liberalism, ataşamentul PDL şi al lui Traian Băsescu faţă de liberalism fiind de dată destul de recentă în istoria partinică postcomunistă.

Că a fost vorba de sistemul de pensii, de sistemul de sănătate, de dimensiunile aparatului bugetar, de educaţie, de pensii sau taxe, Traian Băsescu a pretins că măsurile Guvernului Boc în aceste domenii sunt liberale şi se înscriu în aşa-numitul proces de reformare a statului. O analiză atentă a măsurilor aplicate de Guvernul Boc în anii 2009, 2010 şi 2011 arată, nu numai o inconsecvenţă între teorie şi practică (retorica preşedintelui şi măsurile Guvernului Boc), dar şi o inconsecvenţă discursivă a preşedintelui.

Incoerenţa dintre retorica sa liberală şi măsurile guvernării PDL, care nu au ajuns să fie decât haotice, s-au concretizat în măsuri anti-liberale: majorarea TVA-ului la 25%, majorarea CAS-ului (atât pentru angajaţi, cât şi pentru consumatori), reducerea pensiilor speciale (dreptul la pensie-drept de proprietate), desfiinţarea şi comasarea spitalelor, în loc de o reală descentralizare, împovărarea contribuabilului cu un împrumut de 21 de mld. de la FMI etc.

Incoerenţa se poate stabili, în cazul lui Traian Băsescu, chiar şi la nivelul discursului propriu, în 2009 pretinzând că nu este nevoie de un împrumut la FMI sau de mărirea taxelor, iar, în 2010, ajungând să susţină majorarea taxelor şi iminenţa împrumutării.