|
Prezentare
Monitorizarea retrocedarilor
[ 14.12.2010 ]
CEDO cu ochii pe România. spunesitu.ro cu ochii pe autorităţi.
Dacă după 20 de ani autorităţile nu ţi-au soluţionat la cererile de revendicare. Dacă timp de 20 de ani ai fost purtat de la instituţie la alta sau de la o instanţă la alta fără niciun rezultat. Dacă nu ţi-ai mai primit proprietatea în natură şi nici nu ţi s-au dat despăgubiri pentru ea. Dacă după toate căile de atac interne, te-ai adresat CEDO iar aceasta ţi-a suspendat-o ca urmare a condamnării României. E timpul să pui capăt acestor abuzuri. Povesteşte-ne cazul tău iar spunesitu va fi cu ochii pe instituţiile responsabile de restituire şi despăgubiri. spunesitu.ro demarează o campanie de monitorizare a instituţiilor statului responsabile de retrocedări, în cele 18 luni, cât mai are statul la dispoziţie pentru a rezolva problema retrocedărilor şi a despăgubirilor pentru retrocedări.  AMR 17 luni
[ 14.12.2010 ]
De la data de 12 ianuarie 2011, au mai rămas 18 luni până când statul trebuie să modifice legislaţia. CEDO a pronunţat hotărârea-pilot la adresa României, la 12 octombrie 2010. Însă această hotărâre a rămas definitivă abia la 12 ianuarie 2011. Din 12 octombrie 2010 până la 12 ianuarie 2011, statul român a avut la dispoziţie trei luni în care mai putea să atace hotărârea CEDO, însă nu a făcut-o. Opinia specialistului
[ 20.12.2010 ]
Avocatul Gheorghe Piperea: despăgubirea prin obligaţiuni scadente la 10 ani Avocatul Gheorghe Piperea e de părere că statul va trebui să se gândească, în cele 18 luni pe care le are dispoziţie, la un alt mecanism de despăgubire, pentru că FP nu va fi funcţional. “CNVM si BVB vor trebui să verifice dacă acest Fond, care era un mecanism de despăgubire si care, în urma unei hotărâri AGA din septembrie 2010, a devenit fond de investiţii, mai poate fi listat la Bursă ca atare, ca fond de despăgubiri. AGA de la Fondul Proprietatea a modificat actul constitutiv al Fondului Proprietatea, în sensul schimbării obiectului de activitate din fond de despăgubiri, în fond de investiţii. Altfel spus, acţionarii FP au prefigurat această decizie a CEDO”, este de părere Gheorghe Piperea. |
Rapoarte de monitorizare
Au mai rămas 17 luni
[ 01.03.2011 ] Primul raport de monitorizare a activităţii instituţiilor implicate în restituirea/despăgubirea proprietăţilor arată că actorii implicaţi în acest proces nu au făcut niciun pas concret, de când CEDO a pronunţat decizia-pilot, dând un termen de 18 luni, pentru soluţionarea problemei. În afară de conferinţe fără niciun rezultat şi un comitet de lucru interministerial, căruia nu i s-a dat un termen limită, nu s-a avansat nicio propunere de soluţie. Într-un interviu spunesitu.ro, avocatul Gheorghe Piperea a avansat soluţia emiterii de obligaţiuni, ca modalitate de despăgubire, dar şi modalităţi de urgentare a procesului de restituire/despăgubire. Vezi interviul aici. 
|
(Ne)cazul tau
- Dacă după 20 de ani autorităţile nu ţi-au soluţionat la cererile de revendicare; - Dacă timp de 20 de ani ai fost purtat de la autoritate la alta sau de la o instanţă la alta fără niciun rezultat;
- Dacă nu ţi-ai mai primit proprietatea în natură şi nici nu ţi s-au dat despăgubiri pentru ea;
- Dacă după toate căile de atac interne, te-ai adresat CEDO iar aceasta ţi-a suspendat-o ca urmare a condamnării României;
Înseamnă că drepturile ţi-au fost încălcate (drepturile la proprietate şi la un proces echitabil).
E timpul să pui capăt acestor abuzuri. Povesteşte-ne cazul tău iar spunesitu va fi cu ochii pe instituţiile responsabile de restituire şi despăgubiri.
În cele 16 luni, cât au mai rămas până când statul român trebuie să găsească o soluţie pentru retrocedarea proprietăţilor. spunesitu lmonitorizează:
1) măsurile legislative ale Guvernului şi Parlamentului (responsabile de elaborarea politicilor în materie de restituire şi despăgubire);
2) activitatea instituţiilor responsabile de restituirea sau despăgubirea efectivă a proprietăţilor confiscate de regimul comunist (ANRP, DADN, CCSD, AVAS)
Cauza Atanasiu şi Poenaru împotriva României
- Moştenitoarele Maria Atanasiu şi Ileana Iuliana Poenaru au condamnat statul român la CEDO, la 11 august 2005, pentru încălcarea dreptului de proprietate şi a liberului acces la justiţie, pentru nu le-a fost restituit un apartament dintre cele 9 ale unui imobil, ce a aparţinut soţului şi tatălui.
- D. Atanasiu, soţul, respectiv tatăl celor două reclamante a deţinut un imobil de 9 apartamente, naţionalizate în baza Decretului 92/1950;
- D. Atanasiu a depus cerere de restituire în baza Legii 112/1995, pentru toate cele 9 apartamente din imobil. Cererea nu a fost soluţionată nici până în prezent. Între timp, d. Atanasiu a murit (octombrie 1996).
- Tot în baza L.. 112/1995, toate cele 9 apartamente din imobil au fost vândute chiriaşilor ce locuiau în ele la acea vreme.
- Pentru că cererea în baza L.. 112/1995 a rămas fără răspuns, iar d. Atanasiu a murit, cele două moştenitoare au apelat la dreptul comun, depunând acţiuni în instanţe (noiembrie 1999). Prin acţiunile în justiţie, reclamantele au obţinut în natură 7 dintre cele 9 apartamente ale imobilului. Pentru un alt apartament, cele două urmează să primească despăgubiri, tot în baza unei hotărâri în instanţă.
- Pentru ultimul apartament, care a mai rămas neobţinut dintre cele 9, şi pentru care au apelat la CEDO, reclamantele au apelat la două modalităţi: au acţionat statul în instanţă, în baza dreptului comun şi au formulat revendicări în baza Legii 10/2001.
- Instanţele nu le-au dat câştig de cauză, pe motiv că naţionalizarea a fost legală (cu titlu valabil) şi că cererea de revendicare nu putea fi făcută decât în condiţiile Legii 10/2001.
- Demersurile făcute în baza L. 10/2001 au rămas fără rezultat. Reclamantele au apelat la instanţe pentru a obliga autorităţile să dea măcar un răspuns. În 2005, o hotărâre a instnaţei obliga Primărie Bucureşti să soluţioneze cererea, însă acest lucru nu s-a întâmplat.
Astfel, cele două moştenitoare s-au adresat CEDO.
1) Curtea Europeană a considerat că, respingerea de către instanţe a cererii în revendicare,
întemeiată pe dreptul comun, pe motiv că reclamantele trebuiau să urmeze procedura legii speciale, reprezintă o încălcare a accesului la justiţie;
2) Curtea a stabilit că a fost încălcat dreptul de proprietate (dreptul la respectarea bunurilor proprii), autorităţile statului responsabile neoferind reclamentelor nicio garanţie cu privire la durata sau rezultatul în faţa CSSD. Pentru aceste încălcări, Curtea a obligat statul român să ofere despăgubri d-lor Atanasiu şi Poenaru, îb valoare de 65.000 de E.
|
