.jpg)
|
Monitorizarea retrocedarilor
AMR 17 luni
De la data de 12 ianuarie 2011, au mai rămas 18 luni până când statul trebuie să modifice legislaţia. CEDO a pronunţat hotărârea-pilot la adresa României, la 12 octombrie 2010. Însă această hotărâre a rămas definitivă abia la 12 ianuarie 2011. Din 12 octombrie 2010 până la 12 ianuarie 2011, statul român a avut la dispoziţie trei luni în care mai putea să atace hotărârea CEDO, însă nu a făcut-o.
Ce trebuie să facă statul (Guvernul şi Parlamentul), potrivit CEDO:
- Să imagineze un mecanism de despăgubire eficient, având în vedere că Fondul Proprietatea, recent cotat la bursă, nu şi-a atins obiectivul;
- Să reexamineze eficienţa căilor de atac existente;
- Să reglementeze o cale de atac internă (legislativă sau jurisprudenţială), care să le garanteze o reparaţie internă celor aflaţi într-o situaţie similară hotărârii-pilot. Astfel se va degeva şi Curtea Europeană.
Ce a făcut Guvernul Procedura hotărârii-pilot împotriva României a fost declanşată încă din februarie 2010, însă situaţia economică a României fiind una critică, Guvernul, în loc să acorde efectiv despăgubiri, s-a văzut nevoit să le suspende. A fost o perioadă de graţie, de care autorităţile române ar fi trebuit să profite, pentru a modifica măcar legislaţia defectuoasă şi haotică în materie de imobile naţionalizate.
OUG 62 din 30 iunie 2010 suspendă, pentru o perioadă de doi ani, despăgubirile pentru acele imobile naţionalizate care nu mai pot fi restituite în natură proprietarilor de drept. Consecinţa implicită a acestei măsuri este aceea că proprietarii prejudiciaţi de regimul comunist, care nu au mai putut să-şi recupereze imobilele în natură, sunt forţaţi să renunţe şi la despăgubirile băneşti la care sunt îndreptăţiţi şi să accepte acţiunile la Fondul Proprietatea (FP). Drept dovadă, în perioada iulie-septembrie 2010, DADN a emis 1181 de titluri de conversie în acţiuni la FP.
Autorităţile române s-au angajat, în februarie 2010:
–să creeze o comisie interministerială având ca obiect identificarea celor mai bune soluţii pentru finalizarea procedurii de restituire a proprietăţilor;
–Parlamentul să probe ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 81/2007 privind accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor;
–să organizeze dezbateri cu asociaţiile foştilor proprietari şi reprezentanţii societăţii civile.
Între timp, în septembrie 2010, FP a fost listat la Bursă şi actul său constitutiv a fost modificat iar specialiştii se întreabă dacă acest organism mai poate fi considerat unul de despăgubire sau s-a transformat într-un fond de investiţii.
Mai mult, în mai 2010, întrebat care sunt soluţiile pe care România le are în vedere, pentru a împiedica pronunţarea hotărârii-pilot împotriva României, Guvernul promitea o destul de vagă şi incertă modificare a Legii nr. 10/2001 (Legea-cadru în materie de restituire a proprietăţilor confiscate de regimul comunist) şi o accelerare a proceselor ce au ca obiect restituirile proprietăţilor. În locul acestor vagi promisiuni, foştii proprietari nu s-au ales decât cu OUG 62/2010, prin care plata despăgubirilor s-a suspendat pentru doi ani.
Ce au făcut instituţiile responsabile de despăgubirea efectivă: ANRP, CCSD, DADN
Instituţiile subordonate Guvernului şi însărcinate cu implementarea politicilor de restituire, nu au întreprins, în afară de o serie de planuri teoretice, acţiuni concrete de rezolvare a problemei.ANRP-ul a elaborat, în martie 2010, o analiză privind problematica retrocedării proprietăţilor preluate în mod abuziv de regimul totalitar comunist, precum şi un Plan de acţiune în vederea punerii în executare a Deciziei nr. 1059/2009 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei. În perioada iulie-septembrie 2010, ca urmare a OUG 62/2010, Direcţia pentru Acordarea Despăgubirilor (DADN) din cadrul ANRP a emis 1181 de titluri de conversie în acţiuni la Fondul Proprietatea, în cuantum de 1.206.965.510 RON.
CCSD s-a întrunit de 7 ori în perioada în care împotriva României era declanşată procedura-pilot. S-a observat o uşoară accelerare a procedurii de soluţionare în perioada februarie-iulie 2010, în sensul în care numărul dosarelor care au primit propuneri de emitere a titlurilor de despăgubire a crescut. Însă cum emiterea titlurilor de despăgubire nu reprezintă ultima etapă în procedura despăgubirilor, această aparentă accelerare nu a însemnat mare lucru. Din iulie până în octombrie 2010, ca urmare a OUG 62/2010, numărul dosarelor în privinţa cărora s-a declanşat procedura de emitere a titlurilor de despăgubire a scăzut destul de mult în raport cu perioada februarie-iulie 2010. |
Rapoarte de monitorizare
[ 01.03.2011 ]
Primul raport de monitorizare a activităţii instituţiilor implicate în restituirea/despăgubirea proprietăţilor arată că actorii implicaţi în acest proces nu au făcut niciun pas concret, de când CEDO a pronunţat decizia-pilot, dând un termen de 18 luni, pentru soluţionarea problemei. În afară de conferinţe fără niciun rezultat şi un comitet de lucru interministerial, căruia nu i s-a dat un termen limită, nu s-a avansat nicio propunere de soluţie. Într-un interviu spunesitu.ro, avocatul Gheorghe Piperea a avansat soluţia emiterii de obligaţiuni, ca modalitate de despăgubire, dar şi modalităţi de urgentare a procesului de restituire/despăgubire. Vezi interviul aici. 
|
