spunesitu demarează o campanie de monitorizare a instituţiilor statului care se ocupă de restituirea proprietăţilor, în contextul în care, în octombrie 2010, CEDO a dat un termen de 18 luni României pentru a găsi o soluţie. Proprietarii nu mai pot aştepta la nesfârşit, după ce au aştepat deja 20 de ani pentru a-şi primi proprietăţile. Rezolvarea problemei nu mai poate întârzia, dat fiind faptul că suma totală a despăgubirilor este evaluată, în prezent, la 21 mld euro şi ea va fi plătită din buzunarilor tuturor. CEDO a pronunţat, la 12 octombrie 2010, hotărârea-pilot împotriva României, în cauzele Atanasiu, Poenaru şi Solon împotriva României. Pentru că România este statul cel mai întârziat din Europa Centrală şi de Est în privinţa restituirii proprietăţilor, mulţi cetăţeni afectaţi s-au adresat Curţii Europene pentru a li se rezolva problema. CEDO, fiind supraglomerată, şi constatând că multe plângeri adresate de cetăţenii români împotriva României reclamă aceleaşi probleme, au decis să pronunţe o hotărâre standard (pilot).

Consecinţa este suspendarea, pentru o perioadă de 18 luni, toate acele cazuri care seamănă cu cel din hotărârea-pilot. Hotărârea-pilot dă statului român 18 luni să rezolve problema restituirii şi a despăgubirilor pentru proprietăţile confiscate. Până atunci toate cauzele asemănătoare celui în privinţa căruia s-a pronunţat hotărârea-pilot sunt suspendate. Acei proprietari care s-au adresat CEDO, pentru că după 20 de ani n-au fost despăgubiţi de statul român, vor trebui să mai aştepte 18 luni, pentru a primi un răspuns. Termenul celor 18 luni pe care statul român le are la dispoziţie a început să curgă, nu de la 12 octombrie 2010, ci de la 21 ianuarie 2011. Asta dacă autorităţile vor găsi o soluţie pentru rezolvarea problemei.

După data de 12 octombrie 2010 (data pronunţării hotărârii-pilot), CEDO a început să trimită notificări tuturor acelor pesoane care sunt în situaţia cazurilor Atanasiu, Poenaru şi Solon. În toate cele trei cauze statul român s-a făcut vinovat de încălcarea dreptului de proprietate şi a celui la un proces echitabil. De aceea, spunesitu va monitoriza principalele instituţii implicate în procesul de implementare a politicilor de restituire a proprietăţilor naţionalizate, pentru a observa modul în care autorităţile române vor gestiona această problemă a cărei nerezolvare va fi suportată de toţi cetăţenii României. În paralel, se va urmări şi îndeplinirea angajamentelor luate de aceste instituţii în Programul de Guvernare 2009-2012. 

Scop: monitorizarea principalelor instituţii implicate în procesul de implementare a politicilor de restituire a proprietăţilor naţionalizate, pentru a observa modul în care autorităţile române vor gestiona rezolvarea acestei probleme a cărei nerezolvare va fi suportată de toţi cetăţenii României. În paralel, se va urmări şi îndeplinirea angajamentelor luate de aceste instituţii în Programul de Guvernare 2009-2012. Monitorizarea se impune, în contextul în care CEDO a pronunţat, în octombrie 2010, hotărârea-pilot împotriva României, pentru neacordarea despăgubirilor. CEDO a acordat României 18 luni pentru rezolvarea problemei.

Categoriile de instituţii monitorizate:

A) instituţii implicate în implementarea politicilor de restituire şi despăgubire:

- Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor (CSSD) – responsabilă cu emiterea titlurilor de despăgubire, după ce propunerile de despăgubire au fost înaintate de către autorirăţile locale;

- Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP)+ Direcţia pentru Acordarea Depăgubirilor în Numerar (DADN) + Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) - instituţii responsabile de despăgubirea efectivă (transfomarea titlurilor de despăgubire în titluri de despăgubire în numerar sau în acţiuni la FP);

B) instituţii implicate în elaborarea politicilor de restituire şi despăgubire:

- Guvernul României;

- Parlamentul României;

- Ministerul Justiţiei;

- Ministerul Finanţelor;

- comitete interministeriale de lucru;

- Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor;

- Comisia pentru drepturile omului din Senat.

Perioadă: decembrie 2010-iulie 2012)

Instrumente de monitorizare: utilizarea, în principal, a informaţiilor statistice disponibile în paginile de internet ale instituţiilor; interviuri şi declaraţii ale persoanelor din cadrul instituţiilor monitorizate; declaraţii ale avocaţilor care au condamnat statul român la CEDO, dar şi a apărătorilor statului român.

Activitate: publicarea în fiecare lună a câte unui raport de activitate a fiecărei instituţii implicate în gestionarea acestei probleme; interviuri; declaraţii etc

Evaluarea rezultatelor