O carte poate schimba viaţa unui om. Sau lumea. Nu este o întrebare, ci o afirmaţie hotărâtă. Nu se ştie exact de ce sau cum se întâmplă asta. Uneori, o carte poate schimba lumea, pentru că este revoluţionară. În alte instanţe, o carte poate să schimbe viaţa cuiva, pentru că este, pur şi simplu, cartea potrivită la momentul potrivit. De cele mai multe ori, însă, o carte are această forţă de a purta cu sine schimbarea, graţie unei anumite forme de magie pe care o ascunde între coperte. Revista Time a întocmit un top al celor mai bune şi influente 100 volume de non-ficţiune ale ultimilor aproape o sută de ani. Autobiografii, biografii, business, cultură, eseistică, sănătate, istorie, istoria ideilor, politică, istorie socială, ştiinţă, război, toate aceste domenii au avut parte de zeii şi semizeii lor. „Books are a uniquely portable magic”, spunea Stephen King. Ţie ce carte ţi-a schimbat viaţa?

Desigur, nu orice carte ascunde aceste puteri. Tocmai de aceea, revista Time a întocmit un top al celor mai bune şi influente 100 volume de non-ficţiune ale ultimilor aproape o sută de ani. De fapt, drumul porneşte din anul 1923, an în care revista Time a fost înfiinţată. Autobiografii, biografii, business, cultură, eseistică, sănătate, istorie, istoria ideilor, politică, istorie socială, ştiinţă, război, etc. Toate aceste domenii au avut parte de zeii şi semizeii lor. Desigur, nu toate cărţile au reuşit să dea peste cap o lume întreagă, aşa cum au făcut-o Magna Carta, în 1215, Originea Speciilor, în 1859, sau  Manifestul partidului comunist, în 1849. Dar măcar au încercat şi au izbutit să mai adauge câte un paragraf, sau câte o pagină, la întreaga cunoaştere a umanităţii. Să vedem cum.  

A Movable Feast - Ernest Hemingway şi Autobiografia lui Alice B. Toklas - Gertrude Stein-două biografii care schimbă perspectivele unei epoci

La capitolul autobiografii/biografii este suficient se citeşti, de exemplu, volumul lui Hemingway A Movable Feast şi pe cel al lui Gertrude Stein, Autobiografia lui Alice B. Toklas ca să înţelegi cum o carte poate să demistifice atât de mult, încât să reuşească să schimbe perspectivele asupra unei epoci. Şi e bine să le citeşti consecutiv, pentru că aşa se produce un soi de „obiectivare”. Cum Stein este prezentă în volumului lui Hemingway, tot aşa, Hemingway este prezent în volumului lui Stein. Confruntarea naşte, de multe ori, adevăruri uluitoare. Dincolo, însă, de noutatea stilistică adusă de cele două volume de memorii, ele mai au meritul unic de a prezenta a lume – Parisul anilor 20 – cu toate intrigile lui nebănuite, cu toate sforile trase, cu toate stângăciile marilor artişti, cu toţi demonii de cafenea şi cu toate căderile în liber a celor pe care noi îi considerăm astăzi de nerăpus, de la scriitorii „generaţiei pierdute”, până la pictorii de avangardă.

Istoria Artei, de E.H. Gombrich - o carte care traduce limbajul complicat al artei pe înţelesul tuturor. E ca o poveste spusă de Crăciun, atunci când toate spiritele rele dorm

La capitolul cultură, două nume nu aveau cum să lipsească din lista marilor cărţi: E.H. Gombrich şi Greil Marcus. E.H. Gombrich este autorul acelei cărţi enorme, de vreo 700 de pagini – în funcţie de ediţie – , intitulată Istoria Artei, veşnic înfăşurată în coperte gri, ca de piatră  – indiferent de ediţie – pe care o vezi în absolut orice librărie din lumea asta, la rafturile etichetate „artă”. Unul dintre cei mai iubiţi istorici şi critici de artă din lume, prin acest volum iconic, profesorul Gombrich a reuşit să traducă atât de complicatul limbaj al artei pe înţelesul nostru, al tuturor. Istoria artei, în varianta E.H. Gombrich, sună ca o poveste spusă de Crăciun, atunci când toate spiritele rele dorm. Şi de fapt, ea chiar aşa şi este, pentru că toate cele 700 de pagini au fost culese din... dictare. „Egiptenii şi-au construit arta pe cunoaştere”, ne spune Gombrich. „Cei care au început să îşi folosească ochii au fost grecii. Iar odată ce revoluţia s-a declanşat, nimic nu a mai putut-o opri.”

Mystery Train, Images of America in Rock 'n' Roll Music - de Greil Marcus - o carte care dovedeşte că poti vorbi despre istoria „populară” în aceiasi termeni profunzi ca despre arta înaltă

Greil Marcus. Ei bine, cine spune Greil Marcus spune The Rolling Stone Magazine (publicaţie la care scrie de zeci de ani), spune spirit critic şi spune, implicit, „omul care a scris cel mai mult şi cel mai frumos/bine despre muzică.” În prezent, Marcus conduce o rubrică la Interview Magazine şi la The Believer şi tocmai ce a pus punct unui volum despre Bob Dylan, Bob Dylan by Greil Marcus: Writings 1968–2010. De fapt, probabil că Marcus este singurul om pe care Dylan l-ar lăsa să scrie despre Dylan. Jurnaliştii de la Times l-au inclus în topul lor cu volumul Mystery Train (Images of America in Rock 'n' Roll Music). Volumul vorbeşte – aşa cum reiese, de altfel, şi din titlu – , despre America şi despre rock’n’roll. Ca să fim mai exacţi, despre The Band, Sly Stone, Randy Newman şi Elvis. Iar meritul său cel mai mare este acela de a dovedi că poţi vorbi despre istoria „populară” în aceiaşi termeni complecşi şi profunzi ca despre arta înaltă.

Originile Totalitarismului - Hanna Arendt, The Rise an fall of the Third Reich-William Shirer, The End of History and the Last Man, a lui Francis Fukuyama şi The Clash of Civilizations - Samuel Huntington- cărţi care arată de ce unele idei ale secolului XX au fost atât de distructive şi în ce direcţie de îndreptăm

„Misiunea secolului al XX-lea este aceea de a elucida iraţionalul”, spune Maurice Merleau-Ponty. Poate de aici vine şi explicaţia vis-a-vis de faptul că la capitolele istoria ideilor & politică ne confruntăm, indiscutabil, cu o avalansă de titluri. Secolul al XX-lea este un secol care a debutat prost, cu două războaie care au arătat cât de distructive pot fi, uneori, ideile. Aşa se face că volumului Hannei Arendt, Originile Totalitarismului se află pe lista celor mai influente titluri ale secolului. Deşi construcţia teoretică a lui Arendt este extrem de complicată (şi, poate, tocmai de aceea şi aproape inafailibilă), întrebările de la care ea pleacă sunt, totuşi, extrem de simple: cum a fost, oare, posibilă extinderea covârşitoare a antisemitismului şi, respectiv, cum a fost posibilă ascensiunea la putere a lui Stalin şi Hitler. Răspunsul său coboară pe firul istoriei, către statele naţiune ale secolului al XIX-lea şi culminează cu transformarea claselor în mase şi cu posibilitatea supunerii unei lumi întregi prin intermediul propagandei şi a terorii.

Tot în această zonă se plasează un alt volum inclus în top, şi anume The Rise and Fall of the Third Reich, al lui William Shirer. Corespondet al CBS News în Berlin, vreme de mulţi ani, Shirer a fost un fel de Tucidide al celui de-al Treilea Recih, surpinzând evoluţia istoriei Germaniei, de la ascensiunea lui Hitler până la... căderea celui de-al Treilea Reich. Ceea ce pe mulţi i-a deranjat la volumul său a fost ipoteza (uşor deterministă) conform căreia ascensiunea nazismului nu a fost o consecinţă a contextului socio-politic, de la început de secol, potenţată de avântul ideologic, ci ea poate fi găsită în profunzimea istoriei, în naţionalismul german, identificabil încă de pe vremea lui Martin Luther.

Secolul al XX-lea a început, deci, prost şi s-a terminat, se pare, cu încercarea de a explica de ce unele idei pot fi atât de distructive şi cum facem să înţelegem în ce direcţie de îndreptăm. Aşa se face că două dintre cele mai mai influente cărţi ale secolului sunt considerate şi The End of History and the Last Man, a lui Francis Fukuyama şi The Clash of Civilizations a lui Samuel Huntington. Primul care a aruncat piatra a fost Fukuyama, lansând ipoteza conform căreia sfârşitul Războiul Rece a fost modalitatea prin care toate statele erau pregătite să recunoască – mai mult sau mai puţin direct – că democraţia liberală este cea mai bună formă de guvernare. Huntington este cel care îi răspunde lui Fukuyama; lumea este departe de a fi la adăpost, spune Huntington. Din contră, ea este chiar foarte vulnerabilă în faţa unui conflict care se va dezvolta pe falii culturale. Încă nu este foarte clar care dintre cei doi a avut mai multă dreptate, însă realitatea pare să îi dea dreptate lui Huntington, în ciuda reducţionismului de care a fost mereu acuzat.

Alte titluri care nu puteau lipsi din lista Time Magazine sunt The Closing of the American Mind, al lui Allan Bloom – un volum care exprimă o viziune extrem de critică asupra direcţiei în care se îndreaptă sistemul universitar al Statelor Unite; A Theory of Justice, a lui John Rawls – o care care vorbeşte despre „posibilitatea acţiunilor drepte”, bazate pe drepturi şi libertăţi egale, precum şi pe „condiţia egalităţii corecte a oportunităţilor; şi, nu în ultimul rând, Understanding Media, a lui Marshall McLuhan – carte care spunând că „the medium is the message” a reuşit să declanşeze o serie interminabilă de polemici, atât în spaţiul academic, cât şi în cel al mass-media.

Avem, apoi, All the President's Men, al miticului cuplu Woodward&Bernstein, oamenii care au reuşit să răpună un preşedinte şi să revoluţioneze ideea de jurnalism de investigaţie. Şi Why We Can't Wait, a lui Martin Luther King Jr, omul care a chiar a avut un vis. Şi A Brief History of Time a iubitului Stephen Hawking, omul ce şi-a permis să întrebe universul „de ce se deranjează să existe”. Şi The Structure of Scientific Revolutions, a lui Thomas S. Kuhn, cel care a reinventat definiţia cuvântului „paradigmă”. Şi Godel, Escher, Bach a lui Douglas Hofstadter, cel care a izbutit, în mod aproape incredibil, să vorbească despre conceptele fundamentale ale matematicii şi simetriei, în tonurile muzicii lui Bach şi ale graficii olandezului M.C. Escher.

Lista de 100 de titluri ale jurnaliştilor de la Time pare incredibil de lungă. Aproape fără sfârşit. Iar tu, pe măsură ce cobori în profunzimea ei te loveşti fie de frustrarea că nu ai citit decât 10% din titlurile amintite, fie eşti tentat să regreţi că, atunci când ai avut în mână unul dintre acele volume, nu ţi-ai dat seamă cu cât te îmbogăţeşti, de fapt, citind acele rânduri. Oricum ar fi, merită să ne întrebăm măcar aşa, provocaţi de acest factor extern: mie ce cărţi mi-au schimbat viaţa?

Lista completă a revistei Time

Autobiografii/Memorii

The Autobiography of Alice B. Toklas, Gertrude Stein

Black Boy, Richard Wright

Dreams from My Father, Barack Obama

A Heartbreaking Work of Staggering Genius, Dave Eggers

I Know Why the Caged Bird Sings, Maya Angelou

Manchild in the Promised Land, Claude Brown

Maus, Art Spiegelman

A Moveable Feast, Ernest Hemingway

Notes of a Native Son, James Baldwin

On Writing, Stephen King

Speak, Memory, Vladimir Nabokov

A Walk in the Woods, Bill Bryson

Biografii

The Autobiography of Malcolm X, as told to Alex Haley

The Last Lion: Winston Spencer Churchill, William Manchester

The Power Broker, Robert Caro

Business

Capitalism and Freedom, Milton Friedman

Fast Food Nation, Eric Schlosser

The General Theory, John Maynard Keynes

How to Win Friends and Influence People, Dale Carnegie

No Logo, Naomi Klein

Unsafe at Any Speed, Ralph Nader

What Color Is Your Parachute?, Richard Nelson Bolles

Cultură

The American Cinema,Andrew Sarris

A Child of the Century, Ben Hecht

Within the Context of No Context, George W.S. Trow

Mystery Train, Greil Marcus

The Story of Art, E.H. Gombrich

Eseistică

Against Interpretation, and Other Essays, Susan Sontag

A Room of One's Own, Virginia Woolf

Slouching Towards Bethlehem, Joan Didion

A Supposedly Fun Thing I'll Never Do Again, David Foster Wallace

Bucătărie

How to Cook a Wolf, M.F.K. Fisher

Mastering the Art of French Cooking, Julia Child

The Omnivore's Dilemma, Michael Pollan

Sănătate

And the Band Played On, Randy Shilts

The Common Sense Book of Baby and Child Care, Dr. Benjamin Spock

The Joy of Sex, Dr. Alex Comfort

The Kinsey Reports, Alfred Kinsey

Our Bodies, Ourselves, the Boston Women's Health Book Collective

Istorie

The Best and the Brightest,  David Halberstam

Bury My Heart at Wounded Knee, Dee Brown

Carry Me Home, Diane McWhorter

The Fatal Shore, Robert Hughes

The Gnostic Gospels, Elaine Pagels

Let Us Now Praise Famous Men, James Agee

A People's History of the United States, Howard Zinn

The Rise and Fall of the Third Reich, William L. Shirer

Idei

The Closing of the American Mind, Allan Bloom

The End of History and the Last Man, Francis Fukuyama

Godel, Escher, Bach, Douglas Hofstadter

The Hero with a Thousand Faces, Joseph Campbell

Imagined Communities, Benedict Anderson

The Nature and Destiny of Man, Reinhold Niebuhr

Orientalism, Edward Said

Syntactic Structures, Noam Chomsky

A Theory of Justice, John Rawls

Understanding Media, Marshall McLuhan

Zen and the Art of Motorcycle Maintenance, Robert Pirsig

Romane non-fiction

The Electric Kool-Aid Acid Test, Tom Wolfe

The Executioner's Song, Norman Mailer

In Cold Blood, Truman Capote

Out of Africa, Isak Dinesen

Politică

All the President's Men, Bob Woodward and Carl Bernstein

The Clash of Civilizations, Samuel Huntington

Conscience of a Conservative, Barry Goldwater

God & Man at Yale, William F. Buckley Jr.

Homage to Catalonia, George Orwell

The Making of the President, Theodore White

The Origins of Totalitarianism, Hannah Arendt

The Paranoid Style in American Politics, Richard Hofstadter

What It Takes, Richard Ben Cramer

Ştiinţă

A Brief History of Time, Stephen Hawking

Coming of Age in Samoa, Margaret Mead

The Double Helix, James Watson

The Emperor of All Maladies, Siddhartha Mukherjee

The Lives of a Cell, Lewis Thomas

The Naked Ape, Desmond Morris

On Human Nature, Edward O. Wilson

The Selfish Gene, Richard Dawkins

Silent Spring, Rachel Carson

The Structure of Scientific Revolutions, Thomas S. Kuhn

Self-Help

The Big Book, Alcoholics Anonymous

Elements of Style, Strunk and White

Istorie Socială

The American Way of Death, Jessica Mitford

Animal Liberation, Peter Singer

The Beauty Myth, Naomi Wolf

The Death and Life of Great American Cities, Jane Jacobs

The Feminine Mystique, Betty Friedan

Guns, Germs, and Steel, Jared Diamond

Nickel and Dimed, Barbara Ehrenreich

The Other America, Michael Harrington

Why We Can't Wait, Martin Luther King Jr.

Working, Studs Terkel

Sport

Ball Four, Jim Bouton

The Sweet Science, A.J. Liebling

Război

The Civil War, Shelby Foote

Dispatches, Michael Herr

The Great War and Modern Memory, Paul Fussell

Hiroshima, John Hersey

The Looming Tower, Lawrence Wright