În statele occidentale, atât guvernele naţionale, cât şi sectorul de business, sprijină tot mai mult ramura economică creativă. Şi asta pentru că, încet-încet, cultura şi traducerea sa practică în cadrul artelor/industriilor creative promite să devină cel mai de preţ panaceu economic şi social al lumii contemporane. Spunesitu.ro vă prezintă o serie de soluţii care ar putea ajuta ramura industriilor creative din România să se dezvolte.

Cultura este a tuturor

Încetând să mai fie un apanaj al mediilor înalte, închise, conservatoare, cultura a devenit a tuturor; iar accepţiunile şi politicile ce o privesc trebuie să pornească tocmai de aici. Altfel spus, o societate nu poate şi nu trebuie să fie criticată pentru cultura sa. Ea trebuie înţeleasă, mobilizată, şi ulterior exploatată, pentru a face ca lucrurile să funcţioneze într-o manieră cât mai logică, dincolo de orice fel de normativizare.

 Consumatorul devine atât consumator cât şi critic

Vorbim despre deschiderea unui nou raport între „opera de artă” şi „privitor”. Prima îşi pierde „aura”, vechea sa valoare ritualică fiind acum înlocuită de „valorea sa de expunere”. Cât despre „privitor”, el devine, subit, consumator şi critic. Altfel spus, devenite accesibile, artele populare le deschid indivizilor particulari uşa către posibilitatea universală a evaluării critice. Tot acum, arta devine din ce în ce mai integrată în circuitul economic şi este mobilizată pentru a încuraja consumul. Cel mai la îndemândă exemplu este cazul advertising-ului; advertisingul se foloseşte din plin de imaginarul culturii populare pentru a ne convinge să consumăm.

 Cultura începe să fie tot mai apropiată de acel model de activitate economică, legată de generarea şi exploatarea informaţiei şi a cunoaşterii

În Marea Britanie, Departamentul pentru Cultură, Media şi Sport (DCMS), publica documentul Creative Industries Mapping Document. Se atesta, aici, nevoia de a sensibiliza opinia publică asupra rolului semnificativ pe care aceast sector îl are asupra societăţilor şi economiilor. Industriile creative erau definite ca “acele industrii ce îşi au originea în creativitatea individuală, în îndemânare şi talent, şi care au potenţialul de a crea noi locuri de muncă şi de a creşte gradul de bunăstare, prin generarea şi exploatarea proprietăţii intelectuale”.

 Pentru multe companii, economia creativă poate fi unica soluţie pentru supravieţuire

The Creative Economy. Which companies will thrive in the coming years? Se întrebau, cu mai bine de zece ani în urmă, jurnaliştii de la Businessweek. Răspunsul oferit era unul tranşant: acele companii care valorifică ideile, dincolo de orice. “Economiile avansate au ajuns atât de eficiente la capitolul producţiei de alimente şi bunuri fizice, încât celei mai mari părţi a forţei de muncă i s-a oferit posibilitatea desfăşurării de servicii sau producerii de bunuri abstracte: date, software, ştiri, divertisment, publicitate, şi altele asemenea. Iar lucrul acesta transpare în statistici. De pildă, ponderea cheltuielilor de capital din SUA, dedicat tehnologiei informaţiei, s-a triplat din 1960 până în prezent, de la 10% ajungând la 35%.” Ceea ce contează de acum este ceea ce se găseşte în minţile oamenilor, iar cel mai de preţ atu devin ideile.

 Eliberarea pontenţialului industriilor creative

În 2010, Comisia Europeană publica raportul Eliberarea potenţialului industriilor culturale şi creative. “În ultimele decenii, lumea s-a transformat într-un ritm alert. În Europa şi în alte părţi ale lumii, introducerea rapidă a noilor tehnologii şi creşterea globalizării au determinat o trecere radicală de la procesele de producţie tradiţionale la servicii şi inovare. Treptat, fabricile sunt înlocuite de comunităţi creative, care au ca materii prime imaginaţia şi capacitatea de a crea şi de a inova.”

 Descentralizarea decizională şi administrativă este un pas obligatoriu către încurajarea industriilor creative şi a sectorului cultural independent 

Foto © spunesitu.ro