Stimate Domnule Guvernator Academician Profesor Doctor Mugur Isărescu,

Am luat de nenumărate ori la cunoștință că din analizele şi studiile Băncii Naționale a României nu rezultă vreo datorie a Germaniei din perioada 1936-1944,  în baza Acordului pentru Reglementarea plăţilor între Imperiul German şi Regatul României, semnat la Bucureşti pe 24 mai 1935.  Acest lucru mă surprinde în mod special,  deoarece tocmai BNR a evidențiat, pe pagina sa de internet,  în două publicații electronice (fără an) ale domnului profesor doctor Virgil Stoenescu, intitulate "Rezerva internațională a BNR" la pagina 10 şi în "Regimul valutar în România 1929-1939” la pagina 12 şi 13,  realitatea istorică a acordurilor   de cliring.

Campania republicană nu dă semne că s-ar apropia de sfârşit. La sfârşitul săptămânii trecute, Rick Santorum a câştigat trei state, iar sondajele îl arată suflându-i în ceafă lui Mitt Romney, favoritul până săptămâna trecută. Perspectiva unei Convenţii Naţionale a partidului Republican incapabilă să decidă un candidat unic a devenit, din nou, un deznodământ destul de probabil. Care va fi, în cele din urmă, candidatul republican la preşedinţia Americii?

Privind ninsoarea deasă care se aşterne peste străzile capitalei, peste maşinile troienite pe trotuare şi cetăţenii care cu greu îşi răzbesc drum prin zăpadă şi trafic, gândul zboară către cei care trăiesc la latitudini mai nordice. Cum de pot acei oameni să supravieţuiască unor ierni unde excepţia de la noi, la ei este normă?

 “Este inadmisibil să ajungi pe străzile unei localitati in Româna si sa-i vezi pe militari desfundând drumurile in timp ce beneficiarii directi, care sunt si concetătenii nostri, stau in casa la caldura. Si am vazut cu totii, aceasta se intampla si la inundatii si la nameti. Nu se poate asa ceva, nu mai putem plati lenea la nesfarsit.”

 De fapt, indadmisibil este să fii prim-ministrul unei tari si să nu ai nicio întelegere pentru realitatile crunte din jur, pentru oamenii aflati in situatii dificile chiar din cauza ineficientei statului pe care il reprezinti. 

Ce ar trebui să facă acei oameni care au cumparat bilet la CFR, crezând că vor ajunge în siguranta la Bucuresti in patru ore si au stat în tren 50 de ore,  înghetati, deshidratati, lihniti de foame, cu copiii bolnavi si flamânzi? Avocatul Gheorghe Piperea crede că nu e suficient ca acesti oameni să-si primească banii inapoi pe bilete, asa cum a declarat purtătorul de cuvânt al CFR. “Dati-i fratilor in judecata! Poate in acest fel vor invata sa va respecte! Faceri aliante procesuale, luati-va avocati eficienti, faceti-i sa sufere de spaima, dati in judecata si sefii si ministrii transporturilor!”, spune avocatul.

Discursul lui Victor Ponta a dat nastere catorva intrebari fundamentale si a pus un mare semn de intrebare cu privire la viitorul acestei aliante. De ce a avut Victor Ponta aceasta atitudine de legitimare a noului guvern? De ce Mihai Razvan Ungureanu a rămas absolut convins ca PSD il va sprijini pe termen lung? A intrat Ponta in capcana pedelistilor care, de doua saptamani, nu mai prididesc sa-i laude moderatia, echilibrul si maturitatea, sau de fapt este de la inceput pe aceeasi mana cu Băsescu, iar scopul comun a fost de a izola si compromite PNL? Va rezista USL pana la alegeri? Mai au Crin Antonescu si Victor Ponta acelasi scop: daramarea lui Băsescu si revenirea Romaniei pe calea democratiei? Sau moderatia si echilibrul de “om de stat” ale lui Ponta inseamnă că de fapt el nu a avut niciodată acelasi scopuri cu PNL? Nu ar trebui să fie acesta un prilej pentru Crin Antonescu să se gândească foarte serios la viitorul PNL?

Bruxelles-ul este, în aceste zile, un oraş foarte trist. Atunci când nu jeleşte problema monedei euro, oraşul suspină despre impotenţa serviciului său diplomatic, „Serviciul european de acţiune externă” (EEAS), condus de doamna Catherine Ashton.  Care va fi soarta doamnei Ashton şi a EEAS?

“Ne vom dedica toată energia si priceperea pentru a ajuta partidul să crească in sondaje.”, spune Elena Udrea intr-o postare scurtă pe blog. Suna ca un juramant pe Biblie rostit la Cotroceni. Aceasta postare si un interviu in ziarul Ring al lui Sebastian Lăzăroiu dezvăluie ce strategie urmează Traian Băsescu si PDL prin miscările “spectaculoase” pe care le-au făcut  in ultimele zile, numirea lui Mihai Răzvan Ungureanu ca prim minisru si înlocuirea tuturor ministrilor membri PDL. “Vom face tot posibilul pentru a-i recâstiga pe români de partea PDL, spune Elena Udrea. “As risca să spun că in sfârsit o vedem pe Alba ca Zăpada. Cred că trecem într-o etapă nouă. Deja vorbim despre un alt proiect de societate: România 2.0” , spune Sebastian Lăzăroiu, care vede alegeri parlamentare in 2013, impreuna cu alegeri prezidentiale, iar pe MRU il vede candidat la presedintie din partea dreptei. Lazaroiu sustine că aceasta este adevarata mostenire a lui Traian Băsescu si că miscarile de stradă au venit mănusă. Parcă au fost puse la cale de PDL”

Zilele acestea s-au împlinit 30 de ani de la distrugerea oraşului Hama de către dictatorul Havez Assad. Ca să nu rămână mai prejos, fiul acestuia, actualul dictator, Bashar Assad, a luat cu asalt oraşul rebel Homs, centrul revoltei contra regimului său. În jur de 300 de persoane şi-au pierdut viaţa în decursul a celei mai sângeroase zi de la începutul protestelor, în martie 2011.

În nicio tară europeană, un sef de serviciu secret in functie nu a fost numit prim ministru. Mai mult decat atat, nu exista caz in care primul ministru desemnat sa ramana si director al unui serviciului de informatii. Razvan Ungureanu nici macar nu a amintit despre o suspendare-fie ea si temporara-din aceasta functie. Sef de serviciu si prim-ministru nu-i prea mult pentru un om?  Dar pentru o democratie? De ce nu demisionează Razvan Ungureanu din fruntea SIE?

UPDATE: Toti ministrii PDL din guvern, inclusiv Elena Udea, vor fi inlocuiti la cererea lui Emil Boc. Vor fi ministri noi, repartizati dupa vechea structura. Dar, vorba Elenei Udrea: 'continuam împreună." 

Traian Băsescu nu va fi deranjat cu nimic de Razvan Ungureanu in planurile sale. Lucrurile se vor desfasura, ca si pana acum, dupa dorintele si interesele presedintelui. Deosebirile sunt că Razvan e mai informat-că doar e seful SIE, mai destept, mai instruit, mai diplomat, arată mai bine si va sti sa primească  ordinele mai cu demnitate. Se spune că dacă te bagi în laturi te mananca porcii. Sau poate pe Razvan Ungureanu nu-l vor manca. Daca urmatoarea sa miscare este aceea de a candida la presedintie, atunci probabil I se pare că merita “sacrificiul”.

Cel mai interesant va fi de urmărit: cum se va descurca Razvan Ungureanu cu Elena Udrea?

PS. Protestatarii isi adapteaza costumatia la noile conditii. In imagine Radu Fatulescu, Vasi Băescu si Bogdan Brătianu

Compania naţională maghiară de transport aerian, Malev şi-a încetat zborurile vineri, 3 februarie. Soarta acesteia fusese pecetluită după ce Comisia Europeană a considerat, luna trecută, că ajutorul guvernamental primit de către Malev între 2007 şi renaţionalizarea companiei în 2010 este ilegal şi trebuie replătit. Compania mult îndatorată nu avea de unde să plătească depinzând, în continuare, de finanţările din partea statului. În momentul în care guvernul, care se confruntă la rândul său cu severe probleme financiare, a încetat finanţarea, compania aeriană nu a avut de ales. Care este viitorul companiilor naţionale de transport aerian în vremuri de criză şi-n era low-cost?

Un grup de parlamentari eleni, 10% din Parlamentul de la Atena, au cerut zilele trecute discutarea datoriilor Germaniei fata de Grecia, de peste 54 de miliarde de euro, din timpul celui de al-Doilea Razboi Mondial. Pentru noi, in Romania, acest subiect nu este o noutate, deoarece datoria Germaniei fata de Romania din aceeasi perioada, de peste 18 miliarde de euro, a fost in ultimii aproape doi ani subiectul principal in nenumarate publicatii, emisiuni, adrese catre oficialitati etc. Initiativa acestui grup parlamentar elen, similara cu initiativa grupului de senatori din Romania, care au dorit infiintarea unei comisii de analiza a datoriei Germaniei in Senat, este un prilej pentru o dovada de o adevarata solidaritate din partea Romaniei. Radu Golban, economistul care a descoperit datoria istorica a Germaniei fata de Romania, este de parere ca doar o actiune comuna greco-romana, care sa analizeze impreuna aceste datorii, ar putea crea o contrapondere politica, manifestand curaj si demnitate in dialogul european. Daca Romania tot ar fi afectata de un posibil faliment al Greciei, de ce sa nu ne bucuram de sinergii politice, in privinta unei actiuni comune si concentrate pentru recuperarea datoriilor istorice de la Germania?

De acum, că ştim de la CCR că nu este bine şi legal să comasăm alegeri locale cu generale, vine timpul să ne pregătim pentru următoarele strategii băsesciene: lupta împotriva comunismului, antrenarea unor partide ce trebuie să joace (să facă cât mai multe procente) cât mai bine rolul PRM-ului din 2000, campania fumigenă de arestări la comandă şi alte asemenea propuneri prezidenţiale. Dacă măsurile de reformă au eşuat, e timpul pentru altceva, nu? Ce vor mai inventa Traian Băsescu si PDL pentru a supravietui?

Semnarea Acordului comercial contra falsificării (Anti-Counterfeiting Trade Agreement, ACTA) a generat reacţii diverse, multe din ele ostile, bazate pe temerea că acest acord va submina libertatea de exprimare, permiţând corporaţiilor să cenzureze informaţiile aflate pe internet. Vezi aici ce conţine ACTA.  Care este diferenţa între combaterea falsificării şi ameninţarea libertăţii de exprimare? Dar între Coreea de Nord şi Coreea de Sud?

De la izbucnirea crizei datoriilor suverane, acum doi ani, summiturile Uniunii Europene s-au succedat cu rapiditate şi lipsă de efect, ajungând, deja, la un număr, XVII, care aminteşte mai mult de un iresponsabil rege bourbon din Ancien Régime, decât de o reuniune a unor decidenţi politici europeni, de acţiunile cărora se leagă speranţele nu doar a unui continent, dar chiar a întregii lumi. A fost summitul din 30 ianuarie diferit de cele precedente? Reprezintă rezoluţiile acestei reuniuni începutul sfârşitului pentru criza datoriilor suverane, sau o nouă jumătate de măsură?

Membrii coaliţiei majoritare l-au mandatat pe prim-ministrul Emil Boc să negocieze cu Fondul Monetar International (FMI) creşterea salariilor bugetarilor şi a pensiilor, începând din luna aprilie. Creşterea va fi mică, după buget - vorba lui Caragiale - adică de maxim 5%. Câtă speranţă poate aduce după sine o asemenea creştere, după ce veniturile bugetarilor s-au redus cu 40%? Şi cât mai contează, în fapt, o asemenea creştere, atâta vreme cât inflaţia pe 12 luni a depăşit, în perioada 2010-2011, chiar şi 8%?

Participanţii la Forumul Economic Mondial care a avut loc în staţiunea alpină Davos au avertizat Europa asupra consecinţelor crizei economice, îndemnând-o să soluţioneze cât mai rapid criza. Va reuşi summitul UE de astăzi să ofere ceea ce precedentele şaisprezece summituri din ultimii doi ani nu au reuşit – o soluţie viabilă la criza datoriilor suverane? Vor asculta, oare, liderii europeni de avertismentele lumii financiare?

Începutul lui 2012 produce modificări spectaculoase pe scena publică românească. În Barometrul Adevărul, realizat de IMAS, Regele Mihai ocupă primul loc în încrederea romanilor, cu un procent foarte mare, de 36,6%, mai mare decât al oricărei personalităţi publice. Traian Băsescu a ajuns la un minim istoric de 8, 6%. Încrederea pe care românii-mai mare decât  i-o acordă Regelui este normală, având în vedere contextul politic. Protestele din Piaţa Universitaţii şi din ţară au scos la iveală că majoritatea românilor s-au săturat de Traian Băsescu şi de Emil Boc, dar şi că mulţi români sunt dezamăgiţi de întreaga clasă politică. Şi nu vorbim despre un mesaj antisistem, nici despre susţinătorii lui Dan Diaconescu, ci despre oamenii care cred în valorile democraţiei şi care nu se mai simt reprezentanţi de politicieni. Acest  rezultat al sondajului este normal, şi totusi miraculos. El arată că, în ciuda vremurilor tulburi, a greutăţilor, oamenii au nevoie, în primul rând, de ceea ce reprezintă şi inspiră Regele Mihai şi Familia Regală: demnitate, normalitate, identitate, tradiţie, sentimentul că facem cu toţii  parte dintr-o comunitate. Oamenii s-au săturat de demagogie şi populisme. Vor să trăiască într-o Românie în care instituţiile funcţionează în interesul cetăţeanului, într-o Românie în care statul îşi respectă cetăţenii. Este vorba despre imaginea unei alte Românii. De acum încolo, orice dezbatere pe tema unei noi Constituţii va trebui să ia în considerare, în primul rând, forma de guvernământ. 

Drumul spre libertate. Citeste aici discursurile lui Horia Rusu

“Este moral să afirmi cu voce tare ceea ce eşti, este moral să fii consecvent în afirmarea crezului  propriu, este moral să gândeşti pe termen lung, este moral să-ţi afirmi propria identitate. Este moral să ai curajul să spui că eşti altfel decât alţii, chiar dacă aceşti alţii sunt, deocamdată, mai mulţi.”(Horia Rusu)

Pe 29 ianuarie 2001, liderul liberal Horia Rusu a murit într-un un accident de maşină. Mulţi dintre cei care l-au cunoscut şi l-au iubit, cărora le-a influenţat viaţa, mulţi dintre liberali şi chiar dintre adversari, se întreabă şi astăzi cum ar arăta politica românească dacă ar trăi Horia Rusu. Probabil ar fi arătat altfel. Nu putem şti. Ştim însă că multe dintre lucrurile pe care le-a spus sunt valabile şi azi. Horia Rusu vorbea în 1994 despre şase maladii ale spiritului politic românesc: colectivismul, paternalismul, politicianismul, imobilismul, nostalgia, dâmboviţenismul. Cititi  Drumul spre libertate. Nu-i aşa că aceste maladii ne bântuie şi astăzi? 

Dacă în anii precedenți, pentru economiștii, bancherii și oamenii de stat reuniți în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos principalele îngrijorări erau reprezentate de prăbușirea acțiunilor, șocul creșterii bruște a prețului țițeiului, epuizarea resurselor naturale sau situația băncilor, anul acesta o nouă îngrijorare pare să le fi pus capac la toate: inegalitatea veniturilor. Unde a dispărut clasa de mijloc și ce putem face pentru a o regenera și a reduce diferența dintre primii 1% și restul de 99%?

După ce, cu o seara înainte, a avut o răbufnire în stil personal, aseară preşedintele a ţinut un discurs de tip copy paste făcut de consilieri. Multe prea aşteptata intervenţie cu românii a lui Traian Băsescu a fost o mare plictiseală, pigmentată de câteva chestiuni revoltatoare şi alte câteva de-a dreptul penibile. Singurul lucru nou pe care l-am aflat este că preşedintele stă pe facebook. Indiferent din care parte a romanilor facem parte, un lucru e sigur: ochiul preşedintelui ne veghează.

foto: Mircea Struţeanu

La fiecare sfârşit de ianuarie, preşedintele Statelor Unite ţine un discurs în faţa camerelor reunite ale Congresului, despre situaţia ţării precum şi despre intenţiile administraţiei sale în anul care vine. În anii electorali, în care preşedintele intenţionează să candideze pentru un nou mandat, acest discurs reprezintă startul neoficial al campaniei acestuia.

Miniştrii de Finanţe ai ţărilor membre zonei euro au respins oferta creditorilor privaţi ai Greciei, punând un semn serios de întrebare asupra capacităţii părţilor de a ajunge la o înţelegere cu privire la datoria publică a Greciei până pe 20 martie, dată la care Grecia trebuie să achite o scadenţă de 14,4 miliarde de euro. Vor accepta creditorii privaţi să suporte pierderile cerute de Grecia şi susţinute de FMI şi de miniştrii de Finanţe? Cine va ceda primul: creditorii privaţi, FMI şi creditorii oficiali, sau finanţele Greciei?

Retragerea opoziţiei din Parlament ar fi un gest fără precedent în politica românească a ultimilor 22 de ani. O parte dintre parlamentarii PNL şi-au scris deja demisiile şi le-au pus la dispoziţia preşedintelui partidului. Ei cred că nu mai există cale de întoarcere în lupta cu această putere care a distrus democraţia şi a adus ţara în prag de faliment şi sunt convinşi că această este calea de a se solidariza cu protestete din toată ţara.  Liberalii cred că USL ar arăta în acest fel că nu toată clasa politică este la fel, aşa cum încearcă să acrediteze maşinăria de diversiuni a PDL. Acest gest radical are însă efect numai dacă toţi parlamentarii opoziţiei demisonează. O parte dintre liderii PSD nu sunt convinşi că acest gest ar avea efectul scontat: alegeri anticipate. O decizie va fi luată în cadrul USL până joi. Liderii USL se vor consulta şi cu societatea civilă, pentru că un gest atât de radical trebuie făcut cu sprjinul oponiei publice şi al organizaţiilor care au ca misiune apărarea democraţiei. Spunesitu.ro vă prezintă avantaje şi capcane ale retragerii opoziţiei şi vă invită la dezbatere: Credeţi că opoziţia trebuie să demisioneze din parlament?Cum aţi sprijini acest gest radical?