Începutul lui 2012 produce modificări spectaculoase pe scena publică românească. În Barometrul Adevărul, realizat de IMAS, Regele Mihai ocupă primul loc în încrederea romanilor, cu un procent foarte mare, de 36,6%, mai mare decât al oricărei personalităţi publice. În decembrie, la două luni după discursul din Parlament, Regele avea o cota de incredere de 25,7%. Atunci, doar liderul PNL Crin Antonescu avea cu două procente mai multa încredere decat Regele. Acum, Regele are cu 11 % mai mult decat liderul PNL (care este in continuare cel mai bine cotat politician).  Regina Ana ( cu 27, 8%) Principesa Margareta (25, 9%) şi Principele Radu (21,9%) beneficiază, de asemeni, de o cotă mare de încredere.

Încrederea pe care românii i-o acordă Regelui este normală, având în vedere contextul politic. Protestele din Piaţa Universitaţii şi din ţară au scos la iveală că majoritatea românilor s-au săturat de Traian Băsescu şi de Emil Boc, dar şi că mulţi români sunt dezamăgiţi de întreaga clasă politică. Şi nu vorbim despre un mesaj antisistem, nici despre susţinătorii lui Dan Diaconescu, ci despre oamenii care cred în valorile democraţiei şi care nu se mai simt reprezentanţi de politicieni.  

Spuneam că acest  rezultat al sondajului este normal. Şi totusi este miraculos. El arată că, în ciuda vremurilor tulburi, a greutăţilor, oamenii au nevoie, în primul rând, de ceea ce reprezintă şi inspiră Regele Mihai şi Familia Regală: demnitate, normalitate, identitate, tradiţie, sentimentul că facem cu toţii  parte dintr-o comunitate. Oamenii s-au săturat de demagogie şi populisme. Vor să trăiască într-o Românie în care instituţiile funcţionează în interesul cetăţeanului, într-o Românie în care statul îşi respectă cetăţenii. Toate acestea au părut posibile dupa discursul Regelui din 25 octombrie, cel mai important discurs din Romania ultimilor 22 de ani. Puţini şi-au dat seama ce mutaţii majore va stârni acest discurs pe scena publică românească.

După discursul Regelui, oamenii au înţeles, unii dintre ei poate pentru prima dată, care trebuie să fie  rolul Parlamentului şi a altor instituţii într-o democraţie. Deşi Regele nu a mai apărut în public după 25 octombrie, mesajul pe care l-a trimis de Crăciun şi acela de solidaritate cu protestatarii, au întărit convingerea din ce în ce mai multor români că au în Rege un sprijin, au pe cineva pe care se pot baza. În ciuda faptului că Regele are 90 de ani.

De altfel, încrederea se îndreaptă spre întreaga Familie Regală. Iar această încredere nu este una de tipul: “cineva trebuie să ne rezolve problemele.”.  Regele nu a avut niciodată imaginea unui lider paternalist. Regele nu a spus niciodată: eu ştiu totul, eu fac totul, monarhia le rezolvă pe toate. El a spus doar: “aveţi încredere în democraţie şi în instituţiile ei.”. Încrederea pe care romanii i-o arată regelui Mihai arată de ce avem nevoie în acest moment şi nu pot oferi politicienii:o garanţie pentru libertate, identitate, demnitate, normalitate, decenţa.

O analiza publicata pe spunesitu.ro după discursul Regelui în Parlament arăta că este nevoie de o dezbatere serioasă şi pe termen lung asupra formei de guvernământ şi vorbea despre modul în care ar trebui să se desfăşoare această dezbatere., ca “un efort continuu de informare a societăţii asupra mecanismelor decizionale şi politice majore.”

Analiza arăta că această dezbatere ar trebui să pornească de la elite, pentru ca, asa cum  a amintit şi Regele,  în repetate rânduri,  forţa unei naţiuni stă tocmai în puterea elitelor sale de a influenţa progresul şi binele public.

“În momentele fundamentale pentru soarta unei naţiuni, elitele au fost lângă luarea deciziilor, le-au promovat, le-au inspirat şi le-au legitimat. Cu alte cuvinte, în toate clipele esenţiale ale naţiunii române, elitele au fost cele care au decis momentul şi valoarea schimbărilor. De aceea, elitele sunt şi cele de care depinde în mod categoric o anumită dezbatere publică majoră, naţională şi multilaterală cu privire la forma de guvernământ.” Această dezbatere trebuie să aibă loc mai ales în condiţiile în care România este singura ţară din Balcani care nu a organizat un referendum pentru forma de guvernământ nici la instalarea comunismului, nici la prăbuşirea sa.”, spunea Alexandru Muraru, în analiza realizată pentru spunesitu.

Iată însă că românii au luat-o înaintea elitelor. O cotă de încredere de 36.6% şi faptul că în Piata Universităţii se strigă “Monarhia salvează România” arată  că oamenii sunt pregătiţi pentru o dezbatere reală şi serioasă cu privire la forma de guvernământ. Nu mai este vorba despre momentul emoţional creat de discursul Regelui, cum spuneau analiştii în toam,nă, atunci când popularitatea regelui a început să crească vertiginos. Este vorba şi de Familia Regală în ansamblu şi de valorile pe care le reprezintă. Este vorba despre imaginea unui altui tip de conducător şi despre imaginea unei alte Românii.

De acum încolo, orice dezbatere pe tema unei noi Constituţii va trebui să ia în considerare, în primul rând, forma de guvernământ.