Compania naţională maghiară de transport aerian, Malev şi-a încetat zborurile vineri, 3 februarie. Soarta acesteia fusese pecetluită după ce Comisia Europeană a considerat, luna trecută, că ajutorul guvernamental primit de către Malev între 2007 şi renaţionalizarea companiei în 2010 este ilegal şi trebuie replătit. Compania mult îndatorată nu avea de unde să plătească depinzând, în continuare, de finanţările din partea statului. În momentul în care guvernul, care se confruntă la rândul său cu severe probleme financiare, a încetat finanţarea, compania aeriană nu a avut de ales. Care este viitorul companiilor naţionale de transport aerian în vremuri de criză şi-n era low-cost?

Competiţia pe piaţa companiilor aeriene reprezintă poate cel mai apropiat exemplu a unei lupte pentru supravieţuire în aceste vremuri de criză, iar sfârşitul Malev survine la doar câteva zile după colapsul companiilor Spanair din Barcelona şi Cirrus, o companie regională germană. Locul Spanair a fost preluat de companiile low cost Ryanair şi rivalul său, easyJet, care şi-au suplimentat cursele pe aeroportul El Prat din Barcelona.

Cerul Ungariei aparţine Ryanair

Este foarte posibil ca Ryanair, care, doar cu două săptămâni în urmă şi-a anunţat planurile de a deschide cinci noi curse aeriene către Budapesta, să acapareze total piaţa lăsată liberă. Imediat după anunţul încetării zborurilor Malev, Ryanair a anunţat că, din 17 februarie, îşi va suplimenta numărul zborurilor la 31, folosind o flotă de aparate noi-nouţe Boeing 737-800. La rândul său, Wizz Air, o companie maghiară de zbor low-cost a decis să-şi extindă zborurile dinspre Budapesta pentru a acoperi dispariţia Malev.

Fără îndoială, însă, că implicarea Ryanair va conduce la negocieri dure cu autorităţile de la Budapesta cu privire la tarifele de aterizare contra asigurării viitorului aeroportului internaţional Ferenc Listz precum şi preluării angajaţilor Malev (care au fost invitaţi să aplice pentru slujbe cu Ryanair).

Faliment sau preluare

Deşi traficul aerian pare o industrie în plină expansiune, numărul de zboruri crescând, chiar şi pe timp de criză, este foarte probabil ca această tendinţă de prăbuşire sau de preluare a companiilor aeriene slabe de către cele puternice va continua. Nicăieri acest lucru nu este mai evident decât în cazul companiilor naţionale ale statelor fost comuniste, Malev fiind reglula şi nu excepţia.

Companiile low-cost sau cele finanţate de petrodolarii şeicilor din orientul mijlociu par să fie principalele beneficiare ale acestei situaţii. Air Berlin a fost preluată de către Etihad din Abu Dhabi iar Emirates a început zboruri către Dublin, existând zvonuri că ar fi interesat de preluarea suferindei Aer Lingus.

Excepţia de la regulă o reprezintă Turkish Airways, a cărei prezenţă globală a crescut enorm în ultimii zece ani şi care doreşte să-şi extindă reţeaua internaţională de zboruri  prin preluarea companiilor naţionale poloneze LOT şi ceheşti, CSA.

Pasageri între companii de zbor

Sfârşitul Malev a fost foarte neplăcut nu doar pentru prestigiul lui Viktor Orban dar şi pentru miile de pasageri care au trebuit să-şi schimbe planurile de zbor. Din fericire, cu excepţia acestor momente de confuzie, acest val de falimente şi preluări nu ar trebui să-i afecteze pe pasageri foarte mult – oriunde există cerere, va fi şi ofertă, iar vremurile în care o companie aeriană naţională monopoliza zborurile oferindu-ţi în schimb servicii mizerabile şi mutre acre sunt, din fericire, demult apuse. Libertatea crescândă de a alege între serviciile companiilor aeriene este, poate, cel mai important câştig al acestei concurenţe acerbe, şi nu putem decât să o salutăm.