“Ajung acasă seara târziu şi dorm pe un pat de cuie.” Sună ca un vers dintr-o manea, dar este o declaraţie a ministrului Muncii. Puşi pe jar de acesată declaraţie - pe care am decodificat-o ca prevestitoare de noi măsuri de austeritate - am căutat nişte explicaţii. Şi ce am descoperit este uimitor: Sebastian Lăzăroiu ar pute fi un fachir travestit în ministru.

După ce rând pe rând au început toate campionatele puternice ale Europei, a venit rândul ca în această seară să înceapă cea mai aşteptată dintre competiţii, Liga Campionilor. Şi începe nu în orice fel, ci în stil mare, cu un meci de debut Barcelona – Milan, care ar putea fi oricând o finală.

Am văzut cu toţii felul respectuos în care ultimii doi preşedinţi americani au comemorat zece ani de la 11 septembrie. Crezi că ar fi posibilă această scenă în România „preşedintelui jucător?” Imaginea omului politic Traian Băsescu este departe de valoarea simbolică a unui şef de stat. Ţi-i imaginezi pe Traian Băsescu, Emil Constantinescu, Ion Iliescu şi  pe „trădătorul” rege Mihai comemorând împreună un eveniment? Ce l-ar putea determina pe Traian Băsescu să-şi respecte predecesorii?

Site-ul administraţiei prezidenţiale anunţă că „Preşedintele României, Traian Băsescu, se va afla la Washington, în data de 13 septembrie a.c., într-o vizită de lucru, pentru finalizarea unor acorduri bilaterale între România şi Statele Unite ale Americii. Programul vizitei de lucru nu a fost făcut, însă, public.” Care crezi că este motivul pentru care Traian Băsescu se întâlneşte cu Barak Obama?

Se apropie alegerile locale şi parlamentare din 2012 şi deja îngrijorarea privind costurile campaniei electorale au început să apară. O campanie electorală în plină criză îi alarmează şi mai mult pe oameni şi îi face să aibă suspiciuni şi mai mari, în privinţa modului în care se cheltuie banii publici în campanii. Deşi procentul finanţării publice a campaniilor electorale este mic, în raport cu sumele totale ale costurilor campaniei, în preajma fiecărui scrutin apar scandaluri şi suspiciuni asupra finanţărilor. Şi asta se întâmplă ca urmare a lipsei unui control şi monitorizării efieciente a cheltuielior din campanii. Şi Curtea de Conturi, şi Autoritatea Electorală Permanentă (actualul organ de control), au eşuat în controlul finanţării partidelor şi campaniilor. Cine ar trebui să controleze finanţarea campaniilor electorale, pentru a nu mai exista suspiciuni asupra cheltuirii banului public?

Guvernul Boc „împlineşte” o mie de zile. Dar nu este deloc un motiv de sărbătoare. Bilanţul acestei perioade este unul sumbru, din toate punctele de vedere. Economia, sistemele publice, instituţiile statului, climatul social, toate s-au degradat într-o măsură fără precedent. Însăşi natura democratică a sistemului politic este serios pusă sub semnul întrebării. Care crezi că a fost cel mai important eveniment din acest interval? Cum crezi că poate fi caracterizată guvernarea Boc de până acum?

Azi e prima zi de şcoală pentru bobocii din clasa I. Dincolo de problemele învăţământului din România, de calitatea profesorilor, de examenul de maturitate, care-i aşteaptă pe prichindei în 12 ani, haideţi să ne amintim de prima noastră zi de şcoală. Câţiva colaboratori spunesitu.ro povestesc cum au trăit prima zi de şcoală. Câţiva colaboratori ai Fundaţiei Dinu Patriciu au răspuns de asemenea la această întrebare lansată de Tincuta Baltag pe pagina sa de facebook şi preluăm aici răspunsurile.  Îţi mai aminteşti cum a fost şi ce ai făcut în prima zi de şcoală?

Astăzi, clopoţelul şcolii sună începutul noului an şcolar. Peste 600.000 de copii, proaspăt absolvenţi de grădiniţă, se „îmbarcă, cu toţii voioşi” în clasa I. „Noutatea incontestabilă pentru anul şcolar 2011-2012 este aceea că se schimbă consensual şi radical structura şi mentalitatea construcţiei structurii anului şcolar,” [sic] a declarat ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu. Spuneşitu.ro trece în revistă principalele schimbări pe care le aduce acest an şcolar. Crezi că schimbările din Legea Educaţiei sunt benefice pentru educaţia copiilor?

După ce Traian Băsescu a trasat sarcina PDL să găsească o Margaret Thatcher,  membrii partidului şi presa  au început să ia la rând doamnele din PDL şi să le caute asemănările cu  Doamna de fier: ba ar fi Elena Udrea,  dar parcă-i prea blondă, ba Andreea Vass, dar e prea înaltă şi nu e prea activă în partid, ba ar fi Anca Boagiu, dar e prea ocupată cu autostrăzile.

Un sondaj IRES arată că doi din trei părinţi au o părere foarte proastă despre învăţământul românesc, iar opt din zece consideră că şcoala nu le oferă elevilor competenţe pentru a avea succes în viaţă, fiind doar o sursă de informaţii de-a gata. Cum putem să redăm încrederea părinţilor în şcoala românească?

Români sau italieni, norvegieni sau locuitori ai Noii Caledonii, cu toţii ne amintim ce făceam în data de 11 septembrie 2001, atunci când am privit la televizor avioanele lovind World Trade Center şi prăbuşirea Turnurilor Gemene. Cum vă amintiti de 11 septembrie 2011 si ce credeti că ar trebui să învătăm din ce s-a întâmplat atunci ?

Zilele trecute aflam, cu mai multă sau mai puţină surprindere, cum o serie de personalităţi super celebre, fără studii superioare, au reuşit pe cont propriu să schimbe lumea. Dintre aceştia, Thomas Edison, celebrul creator al becului cu filament, a fost, totodată, şi unul dintre cei mai prolifici inventatori ai lumii (1903 de brevete). Henry Ford a fost, nu numai fondatorul Ford Motor Company, ci şi omul care a regândit modul de organizare a producţiei industriale. Bill Gates este, nu numai cel mai bogat om din lume, ci şi omul care a schimbat faţa IT-ului, prin inventarea Microsoft. Trăim într-o lume în care totul pare să fi fost descoperit. Asta nu este, însă, o caracteristică izolată; probabil că, de-a lungul istoriei, fiecare individ şi-a trăit contemporaneitatea probând acelaşi sentiment. Asta până când o nouă decoperire, o nouă invenţie, o nouă creaţie spărgea toate tiparele. Aşadar, care sunt acei oameni care, prin prin ideile şi descoperirile lor, au reuşit să schimbe lumea?

Pe 11 septembrie 2011, se împlinesc zece ani de la atacul aerian asupra Turnurilor Gemene din New York şi asupra clădirii Pentagonului, adevăratul moment de început al secolului XXI. După 10 ani de războaie, asasinate şi campanii informatice, Al-Quaeda este zdrobită, liderii ei ucişi iar recent, lumea musulmană pare să fi fost atrasă decisiv către idealurile democraţiei occidentale şi nu spre cele ale unui nou Califat. Cu toate acestea, atitudinea în occident este departe de a fi triumfalistă. Crezi că Statele Unite şi aliaţii săi au câştigat „Războiul global împotriva terorismului”?

Au trecut zece ani de la 9/11. O cifră rotundă care, ca întotdeauna, are calitatea de a te îndemna să tragi linie şi să faci bilanţul. Cum s-a schimbat lumea după atacurile teroriste de pe 11 septembrie? A devenit mai deschisă şi mai tolerantă sau, din contră, mai obtuză şi intolerantă?

Subiectul educaţiei religioase şi mai ales a felului în care se predă religia în şcolile din România stârneşte controverse aprinse. Mai ales când e vorba de principiul separarării statului de biserică. Susţinerea de către stat a religiei şi a practicii religioase încalcă dreptul elevilor la libertate religioasă, spun cei care contestă predarea religiei în şcoli. Lipsa orelor de religie în şcoli conduce la ateism sau agnosticism şi provoacă o decădere a moravurilor şi chiar a performanţei şcolare, spun sustinăţorii educaţiei religioase. Un studiu realizat recent de Fundaţia Soros România arată că deşi 86% dintre români cred că religia trebuie predată în şcoală, doar jumătate mai susţin obligativitatea religiei în şcoli (în scădere faţă de 71% în 2006) www.spunesitu.ro vă oferă argumente pro şi contra oportunităţii predării religiei în şcoli şi vă invităm să dezbatem împreună.

Dacă în SUA şi Marea Britanie comunicarea politică guvernamentală se face cu ajutorul profesioniştilor, în România, liderii cabinetelor au aplicat o logică inversă. Mai întâi şi-au văzut încrederea şi credibilitatea la pământ, şi abia apoi au apelat la o echipă de imagine, care să încerce să repare ceea ce stricaseră. La noi, toată lumea este specialistă în toate.Comunicarea politică făcută după ureche o găseşti la tot pasul. Cabinetul Boc este un exemplu de cum se poate eroda încrederea într-un guvern în timp record. Reţeta eşecului cabinetului Boc e mai complicată ca o reţetă culinară: comunicare politică defectuoasă, pe mai multe voci, lider guvernamental slab şi fără personalitate, imixtiunea preşedintelui în treburile Guvernului,  promovarea de către acesta a mesajelor care aparţin executivului, cu efect public de depersonalizare, gafe individuale ale miniştrilor. Peste toate acestea, s-au suprapus şi acţiunile nepopulare de tăiere a salariilor bugetarilor şi scăderea nivelului de trai al românilor, ca urmare a crizei economice şi financiare mondiale, care au pus capac. Care crezi că sunt cele mai mari gafe şi rateuri de comunicare ale guvernului Boc?

După ce Ministrului Educaţiei şi-a exprimat dorinţa ca elevii să cânte imnul naţional în sălile de clase o dată pe zi sau pe săptămână, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei a demarat un proiect de studiu asupra modului în care imnul naţional este intonat (sau nu), în şcolile altor statelor europene. Pe baza acestui studiu, intonarea imnului naţional ar putea deveni obligatorie în şcolile din România. Preşedintele Traian Băsescu şi-a arătat susţinerea faţă de acest proiect, susţinând ca in fiecare clasă să fie un tricolor iar imnul să fie intonat la începutul orelor. Eşti de acord ca elevii să intoneze imnul de stat în şcoli?

Serie A rămăsese ultimul mare campionat al Euroepei care nu a început. Cum greva jucătorilor, din pricina căreia s-a amânat prima etapă, s-a terminat, începe noul sezon al Serie A. Sezonul acesta este însă un sezon care marchează declinul din ultimii ani al campionatului Italiei.

Ierarhizarea universităţilor româneşti dictată de Asociaţia Universităţilor Europene va avea consecinţe nefaste, pe termen mediu, pentru universităţile private, acestea nemaifiind îndreptăţite să coordoneze, în viitor, programe de masterat şi doctorat,. Consecinţa imediată a acestei clasificări s-a regăsit în ordinul privind repartizarea cifrei de şcolarizare pentru ciclurile universitare de master şi doctorat în anul universitar 2011-2012. Prin acest ordin, universităţilor din prima categorie le-au fost alocate 85% din locurile la doctorat (3000) şi doar 77 au fost acordate universităţilor private.

Când un politician, fie el preşedintele Americii sau al României, declară că are un program prin care guvernul va crea noi locuri de muncă, contribuabilii trebuie să se ţină bine de buzunare pentru că, cel mai probabil, urmează a fi taxaţi mai dur. Marea iluzie a politicienilor e că statul poate crea locuri de muncă. În realitate, fiecare slujbă nou creată de stat diminuează veniturile contribuabililor şi reduce şansele ca piaţa să genereze noi locuri de muncă reale în economie. Cu cât pachetul guvernamental de creare a noi locuri de muncă e mai mare, cu atât şansele de revenire din recesiune sunt mai mici. Pentru ca piaţa locurilor de muncă să-şi revină, guvernul trebuie să adopte măsuri fiscale opuse celor pe care le-a promovat în ultimii ani. Locurile de muncă reale nu sunt create de guvern, ci apar ca o consecinţă a retragerii statului din economie. În acest sens, cele mai bune soluţii pe care un guvern le poate adopta sunt: scăderea fiscalităţii şi eliminarea programelor protecţioniste.

PDL a anunţat recent intenţia sa de a suprapune alegerile locale cu cele parlamentare din 2012, prin amânarea localelor cu cinci sau şase luni. După anunţurile de până acum, data orientativă a alegerilor comasate ar fi 18 noiembrie 2012. Această măsură presupune ca mandatele aleşilor locali să fie prelungite cu cinci sau şase luni, prin modificarea Legii administraţiei publice locale şi a celei a alegerilor locale. Eşti de acord cu comasarea alegerilor locale şi parlamentare? Citeşte aici o analiză despre şansele şi consecinţele unui astfel de proiect, precum şi despre avantajele adoptării Cod electoral.

Bloggingul a devenit una dintre cele mai cool şi interesante activităţi. Cine nu are blog are, cel puţin, câteva blog-uri preferate pe care întră zilnic (sau chiar de mai multe ori pe zi) pentru a se informa, pentru a găsi inspiraţie sau, pur şi simplu, pentru a se relaxa. Astăzi, blogurile au devenit, însă, mult mai mult decât un alt mod a face ca timpul să treacă mai repede, atunci când nu prea ai ce face la birou. Unele bloguri au devenit business-uri în toate regulă, în timp ce altele sunt atât de influente încât ar putea să arunce în aer până şi cele mai împământenite convingeri. Tu care crezi că este cel mai influent blog din lume? Dar din România?

Banca Centrală a Elveţiei (BCS) a decis stabilirea unei rate de schimb „minime” între francul elveţian şi euro de 1,20 de CHF per euro, stopând, astfel, creşterea alarmantă a monedei elveţiene pe fondul temerilor faţă de solvabilitatea euro. Popularitatea francului elveţian pe fondul prăbuşirii încrederii în celelalte unităţi monetare depăşise nivelul din anii 70 ai secolului trecut, când BCS fusese nevoită să introducă dobânzi negative pentru a descuraja deschiderea de conturi în CHF de către străini. Ce efecte va avea fixarea ratei de schimb euro-franc elveţian asupra lumii financiare şi asupra creditelor?

Federatia Română de Fotbal şi Marcel Pavel au fost amendaţi cu câte 5000 de lei astăzi, de Prefectura Capitalei, pentru intonarea greşită a imnului, înaintea meciului de aseară cu Franţa. Marcel Pavel susţine că versurile imnului i-au fost date de către FRF, în timp ce oficialii FRF neagă că i-ar fi înmânat artistului un text modificat. Cât despre note, le avea în cap, că doar a făcut de curând Conservatorul. Poate Marcel Pavel a vrut crezut că face imul mai frumos şi a introdus nişte floricele în stil propriu.

Rezultatele nefericite ale bacalaureatului din acest an au readus în atenţie drama generală a învăţământului românesc. Unii i-au blamat pe profesori, alţii i-au blamat pe elevi, cei mai mulţi au blamat sistemul, sui generis. Există, însă, dincolo de toate aceste orientări punctuale, o problemă generală care atinge profesorii, elevii şi sistemul: problema modelelor. Fiecare generaţie are o serie de trăsături structurale şi o serie de modele comportamentale, pe baza cărora îşi construieşte aşteptările şi năzuinţele. Iar aceste modele sunt oferite de realitatea socială, fie ea subiectivă sau obiectivă.  Una dintre întrebările cele mai importante pe care trebuie să ni le punem este: care sunt modelele tinerilor de astăzi?