Stimate Domnule Guvernator Academician Profesor Doctor Mugur Isărescu,

Am luat de nenumărate ori la cunoștință că din analizele şi studiile Băncii Naționale a României nu rezultă vreo datorie a Germaniei din perioada 1936-1944,  în baza Acordului pentru Reglementarea plăţilor între Imperiul German şi Regatul României, semnat la Bucureşti pe 24 mai 1935.  Acest lucru mă surprinde în mod special,  deoarece tocmai BNR a evidențiat, pe pagina sa de internet,  în două publicații electronice (fără an) ale domnului profesor doctor Virgil Stoenescu, intitulate "Rezerva internațională a BNR" la pagina 10 şi în "Regimul valutar în România 1929-1939” la pagina 12 şi 13,  realitatea istorică a acordurilor   de cliring.

Compania naţională maghiară de transport aerian, Malev şi-a încetat zborurile vineri, 3 februarie. Soarta acesteia fusese pecetluită după ce Comisia Europeană a considerat, luna trecută, că ajutorul guvernamental primit de către Malev între 2007 şi renaţionalizarea companiei în 2010 este ilegal şi trebuie replătit. Compania mult îndatorată nu avea de unde să plătească depinzând, în continuare, de finanţările din partea statului. În momentul în care guvernul, care se confruntă la rândul său cu severe probleme financiare, a încetat finanţarea, compania aeriană nu a avut de ales. Care este viitorul companiilor naţionale de transport aerian în vremuri de criză şi-n era low-cost?

De la izbucnirea crizei datoriilor suverane, acum doi ani, summiturile Uniunii Europene s-au succedat cu rapiditate şi lipsă de efect, ajungând, deja, la un număr, XVII, care aminteşte mai mult de un iresponsabil rege bourbon din Ancien Régime, decât de o reuniune a unor decidenţi politici europeni, de acţiunile cărora se leagă speranţele nu doar a unui continent, dar chiar a întregii lumi. A fost summitul din 30 ianuarie diferit de cele precedente? Reprezintă rezoluţiile acestei reuniuni începutul sfârşitului pentru criza datoriilor suverane, sau o nouă jumătate de măsură?

Participanţii la Forumul Economic Mondial care a avut loc în staţiunea alpină Davos au avertizat Europa asupra consecinţelor crizei economice, îndemnând-o să soluţioneze cât mai rapid criza. Va reuşi summitul UE de astăzi să ofere ceea ce precedentele şaisprezece summituri din ultimii doi ani nu au reuşit – o soluţie viabilă la criza datoriilor suverane? Vor asculta, oare, liderii europeni de avertismentele lumii financiare?

Dacă în anii precedenți, pentru economiștii, bancherii și oamenii de stat reuniți în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos principalele îngrijorări erau reprezentate de prăbușirea acțiunilor, șocul creșterii bruște a prețului țițeiului, epuizarea resurselor naturale sau situația băncilor, anul acesta o nouă îngrijorare pare să le fi pus capac la toate: inegalitatea veniturilor. Unde a dispărut clasa de mijloc și ce putem face pentru a o regenera și a reduce diferența dintre primii 1% și restul de 99%?

Miniştrii de Finanţe ai ţărilor membre zonei euro au respins oferta creditorilor privaţi ai Greciei, punând un semn serios de întrebare asupra capacităţii părţilor de a ajunge la o înţelegere cu privire la datoria publică a Greciei până pe 20 martie, dată la care Grecia trebuie să achite o scadenţă de 14,4 miliarde de euro. Vor accepta creditorii privaţi să suporte pierderile cerute de Grecia şi susţinute de FMI şi de miniştrii de Finanţe? Cine va ceda primul: creditorii privaţi, FMI şi creditorii oficiali, sau finanţele Greciei?

Agenţia de evaluare financiară, Standard & Poor’s, a trecut de la vorbe la fapte, retrogradându-le ratingul financiar a 9 ţări din zona euro. Care vor fi consecinţele acestei retrogradări pentru zona euro, aflată în al treilea an al crizei datoriilor suverane?

Am putea crede că o perioadă de avânt în construcţia de zgârie-nori este un semn de prosperitate pentru economie, mai ales dacă are şi un cap de afiş de genul „cea mai înaltă clădire din...”. Cu toate acestea, un studiu recent consideră că, în general, construcţia unui nou rege al zgârie-norilor anunţă o recesiune economică.

Pe măsură ce criza datoriilor suverane a dezvăluit probleme sistemice în instituţiile europene, conflictul deschis dintre Ungaria, pe de-o parte, şi Uniunea Europeană şi Fondul Monetar pe de cealaltă parte, a expus slăbiciunea cronică a sistemului de integrare politică. În ceasul al doisprezecelea, guvernul de la Budapesta încearcă să obţină acordul de asistenţă care să-i ofere supravieţuirea. Va reuşi să evite Ungaria falimentul de ţară în 2012? Cum ar trebui să reacţioneze instituţiile internaţionale faţă de uverturile maghiare?

Specialiştii afirmă că economia unei ţări este susţinută de trei ancore. În procesul de integrare europeană, România trebuie să le taie pe toate. Mixul de politici macroeconomice cuprinde cele trei tipuri de politici considerate drept ancore pentru o economie de piaţă. Acestea sunt:  politica bugetară, politica fiscală şi politica monetară. Cele trei ancore permit guvernului aplicarea unei politici proprii, în funcţie de modul în care acestea sunt folosite. Integrarea în UE lipseşte România de principalele pârghii economice naţionale. Ar fi poate mai bine să devenim eurosceptici?

O dată cu sfârşitul zbuciumatului 2011, economiştii se întrec a face previziuni cu privire la ce ne aşteaptă în 2012. Pentru că ghicitoarele sunt modă, vă învităm să ghicim împreună cum va arăta economia globală în 2012. În Episodul 1 am făcut previziuni cu privire la viitorul Uniunii Europene. În Episodul 2 am ghicit viitorul Americii. În Episodul 3 am  încercat să prevedem ce se va întâmpla în 2012 cu economiile din Asia. Dar cum vor evolua preţurile mărfurilor în 2012?

O dată cu sfârşitul zbuciumatului 2011, economiştii se întrec a face previziuni cu privire la ce ne aşteaptă în 2012. Va rezulta criza datoriilor suverane în haos financiar şi în destrămarea zonei euro? Vor reintra Statele Unite în recesiune? Sunt întrebări la care economiştii, investitorii, politicienii, dar şi publicul larg şi le pun în legătură cu economia globală în 2012. Pentru că ghicitoarele sunt modă, vă învităm să ghicim împreună cum va arăta economia globală în 2012. În Episodul 1 am făcut previziuni cu privire la viitorul Uniunii Europene. În Episodul 2 am ghicit viitorul Americii. Astăzi  întrebarea este la care căutăm răspuns este: Ce se va întâmpla în 2012 cu economiile din Asia?

O dată cu sfârşitul zbuciumatului 2011, economiştii se întrec a face previziuni cu privire la ce ne aşteaptă în 2012. Va rezulta criza datoriilor suverane în haos financiar şi în destrămarea zonei euro? Vor reintra Statele Unite în recesiune? Sunt întrebări la care economiştii, investitorii, politicienii, dar şi publicul larg şi le pun în legătură cu economia globală în 2012. Pentru că ghicitoarele sunt modă, vă învităm să ghicim împreună cum va arăta economia globală în 2012. În Episodul 1 am făcut câteva previziuni cu privire la viitorul zonei euro şi al Uniunii Europene. În Episodul 2 căutăm răpunsuri la întrebarea: Vor intra Statele Unite în recesiune?

O dată cu sfârşitul zbuciumatului 2011, economiştii se întrec a face previziuni cu privire la ce ne aşteaptă în 2012. Va rezulta criza datoriilor suverane în haos financiar şi în destrămarea zonei euro? Vor reintra Statele Unite în recesiune? Sunt câteva întrebări pe care economiştii, investitorii, politicienii, dar şi publicul larg şi le pun în legătură cu economia globală în 2012. Pentru că ghicitoarele sunt la modă, vă învităm să ghicim împreună cum va arăta economia globală în 2012. Episodul 1: Ce se va întâmpla cu zona euro şi cu Uniunea Europeană?

Așa cum era de așteptat, negocierile de la Bruxelles, care au reunit reprezentanții tuturor celor 27 de țări membre ale Uniunii Europene nu au fost lipsite de scântei. Marea Britanie s-a împotrivit propunerii franco-germane de modificare a tratatului UE, forțând, astfel, țările membre zonei euro, la care s-au adăugat șase țări care nu fac parte din uniunea monetară, printre care și România, să negocieze un tratat adițional care să asigure o uniune fiscală în cadrul UE. Care sunt consecințele summitului pentru țările membre UE?

“Anul viitor, o mare parte din Europa va fi în recesiune, sau va avea creştere economică egală cu zero”,  susţine  Simeon Djankov, vicepremier şi ministrul de Finanţe al Bulgariei, într-un interviu pentru Adevărul. Vicepremierul bulgar spune că 2012 se poate dovedi la fel de dificil precum 2010.  Cauza principală este inabilitatea liderilor europeni de a răspunde coerent şi rapid problemelor Greciei şi ale zonei euro. România şi Bulgaria vor avea şi ele de suferit,de pe urma deteriorării situaţiei din zona euro, de care depind prin comerţ şi investiţii, chiar dacă nu vor fi la fel de afectate de criza datoriilor de stat precum marile economii. Simeon Djankov va fi prezent la Bucureşti pe 18 octombrie, pentru a participa la „Forbes România CEO Forum",  eveniment care  care va reuni reprezentanţi de top ai mediului de afaceri, înalţi oficiali guvernamentali şi reprezentanţi ai instituţiilor financiare.

Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să adopte noi reglementări privind stabilirea unui venit minim în cadrul UE, ca măsură de combatere a sărăciei. Cererea PE prevede fixarea unor cote minime, calculate individual pentru fiecare ţară membră, în raport de 60% faţă de venitul mediu. De asemenea, PE a solicitat şi extinderea serviciilor sociale pentru întreaga Europă.