Anunţul făcut de premierul grec că va supune unui referendum planul de salvare a Greciei, a provocat panică pe bursele europene. Incertitudinea asupra rezultatului acestui vot, precum şi consecinţele unui vot negativ asupra pieţei financiare mondiale, sunt de natură să dea fiori liderilor politici şi economici din întreaga lume. Deşi sondajele arată că mai mult de 60% din greci ar vota contra pachetului de salvare şi măsurilor de austeritate ataşate, perspectiva falimentului ar putea face ca acest pachet să treacă, mai ales că 70% dintre greci nu vor să părăsească zona euro. Care ar fi consecinţele pentru regiune dacă grecii ar respinge planul de salvare?

În principiu, nu este un lucru greşit faptul că prima democraţie din istorie doreşte să-şi exercite dreptul de vot asupra pachetului de salvare şi asupra măsurilor de austeritate, care vin la tacâm cu acesta.   Dar asta atâta timp cât cetăţenii sunt conştienţi de consecinţele votului lor. Un răspuns afirmativ la întrebarea „Sunteţi de acord cu noul program de salvare?” ar implementa programul de salvare asupra căruia liderii UE, FMI şi BCE au căzut de acord. Un răspuns negativ va însemna, mai mult ca sigur, falimentul.

Opţiuni nepopulare: reducerea cheltuielilor publice, creşterea taxelor, împrumuturi continue, faliment 

Problema Greciei, atât de dezbătută în ultimul an, este că datoria publică depăşeşte, cu mult, produsul intern brut al ţării, iar guvernul de la Atena se găseşte în imposibilitate de a finanţa diferenţa. Chiar şi cu reducerea de 50% a acesteia, decisă la ultimul summit european, datoria publică a Greciei rămâne la 120% din PIB, ceva mai uşor de gestionat, dar tot o povară imensă pentru economia greacă. Opţiunile guvernului de la Atena, în această situaţie, sunt, toate, extrem de nepopulare:

1) Reducerea cheltuielilor publice pare cel mai uşor de realizat, însă se va lovi de opoziţia bugetarilor, care, în Grecia, reprezintă un procent important din electorat.

2) Creşterea taxelor: populaţia este clar împotriva acestei măsuri, în special în ceea ce priveşte taxa pe proprietate. Protestatarul cu cagulă şi cocktail molotov din centrul Atenei ar fi dispus să susţină creşterea taxelor celor bogaţi, dar acest lucru va conduce doar la fuga capitalului din Grecia şi, chiar dacă acest lucru nu se va întâmpla, nu este clar dacă această măsură va avea susţinerea necesară şi/sau va produce fondurile necesare.

3) Împrumuturi continue de la ceilalţi membri ai UE, care sunt posibile doar cu promisiunea implementării a noi măsuri de austeritate, de asemenea un lucru faţă de care grecii sunt ostili.

4) Declararea falimentului de ţară. Deşi simplu de spus, mai mult ca sigur această decizie va conduce la măsuri de austeritate şi mai dure. Rupt de piaţa financiară, guvernul de la Atena va trebui să balanseze bugetul peste noapte, precum şi să găsească resursele financiare pentru a-şi salva băncile, lucru imposibil, în condiţiile de faţă. Totodată, părăsirea zonei euro ar putea conduce şi la nevoia de salvare a întregului sector privat, care s-ar trezi cu venituri în drahme noi, devalorizate, şi datorii în euro.

Referendumul – ultima carte a guvernului Papandreu

Cert este că primul ministru Georgios Papandreu, nu a avut de ales, având în vedere faptul că majoritatea sa parlamentară se subţiază pe zi ce trece. Un nou vot de încredere şi aprobarea referendumului ar însemna supravieţuirea sa politică. Pe de cealaltă parte, electoratul grec consideră iniţiativa acestui referendum „un şantaj ordinar” forţându-i să aleagă între două rele. Deşi sondajele actuale arată că mai mult de 60% din greci ar vota contra pachetului de salvare şi măsurilor de austeritate ataşate, perspectiva falimentului ar putea face ca acest pachet să treacă, mai ales că 70% dintre greci nu vor să părăsească zona euro. Spre acest procent se îndreaptă speranţele nu doar ale guvernului socialist de la Atena, dar şi ale statelor din zona euro care, în cazul unui colaps grecesc ar fi ameninţate cu contagiune.