Preşedintele Traian Băsescu a devenit un susţinător aprig al proiectului minier de la Roşia Montană, justificându-şi atitudinea prin perspectiva tonelor de aur care ar consolida rezervele Băncii Naţionale şi a creării de locuri de muncă în regiune. După descărcarea de sarcină arheologică a Masivului Cârnic de lângă localitatea ardeleană, singura piedică ce mai stă în calea începerii exploatării miniere în Roşia Montană este avizul de mediu, ce ar urma să fie emis de ministerul condus de Laszlo Borbely. Care crezi că va fi impactul declanșării lucrărilor la exploatarea auriferă Roșia Montană?

Subiectul Roșia Montană a polarizat adânc societatea românească în ultimii ani. Pe de-o parte compania româno-canadiană Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) intenționează să exploateze minereurile de aur și argint din perimetrul Roșia Montană. Proiectul minier de la Roșia Montană este prevazut a se desfășura pe parcursul a 25 de ani, pe o suprafață de 12 km², timp în care se estimează că vor fi extrase 314 tone de aur și 1480 tone de argint. În opinia companiei și a susținătorilor acesteia, redeschiderea operațiunilor miniere în regiune va crea peste 2300 de locuri de muncă în faza de început a lucrărilor de descopertare și peste 800 de locuri de muncă permanente după ce proiectul va deveni operațional. Totodată, un studiu al experților britanici de la Oxford Policy Management estimează că proiectul minier de la Roșia Montană ar putea avea o contribuție potențială de 19 miliarde USD la PIB-ul României.

Oponenții acestui proiect susțin avertizează asupra potențialului impact negativ asupra mediului, în urma exploatării aurifere la suprafață, prin cianurare. Această exploatare va cuprinde în Valea Roșia, patru cariere deschise și o uzină de prelucrare cu cianuri a aurului și argintului, iar în Valea Corna un iaz de decantare a substanțelor chimice cu o suprafață de 367 hectare. Un accident ecologic în cadrul acestei exploatări ar putea avea un impact negativ profund asupra mediului, mult mai mare decât cel provocat la Baia Mare în 2000 de ruperea unui baraj al iazului de decantare și poluarea cu cianură a Tisei și a Dunării. Totodată, s-au exprimat temeri asupra consecințelor pe termen lung asupra mediului în urma eventualei încetări a exploatării aurifere.

Impactul asupra vestigiilor arheologice este și el motiv de dispută. Pe de-o parte, criticii proiectului susțin că proiectul Roșia Montană ar pune în pericol vestigiile a două milenii de istorie. Academia Română a luat atitudine considerând că distrugerea comunității Roșia Montană, veche de peste 2000 ani, prin strămutarea unei părți a populației, demolarea de clădiri (unele având calitatea de monument istoric), biserici, mutarea de cimitire și alte acțiuni similare este inacceptabilă pentru o societate civilizată. Compania susține însă că exploatările nu vor afecta Centrul Istoric, care în prezent adăpostește expoziția de istorie a mineritului „Aurul Apusenilor” și că monumentele istorice (casele și bisericile) aflate într-o stare avansată de degradare, vor fi restaurate odată cu începerea exploatărilor.

Locuitorii Roșiei Montane sunt la rândul lor împărțiți, mulți dintre ei refuzând să-și vândă proprietățile. Alții, însă, au acceptat să fie relocați în localitățile construite special de către companie, la Piatra Albă sau în cartierul Recea din Alba Iulia.

Care crezi că va fi impactul declanșării lucrărilor la exploatarea auriferă Roșia Montană?

foto©www.ziuaveche.ro