Respectând tradiţia, zilele acestea, Davos va fi gazda întâlnirii Forumului Economic Mondial. Liderii mondiali vor încerca să găsească soluţii la provocările economiei globale şi să stabilească o agendă comună pentru cerinţele mediului de afaceri, îmbunătăţirea competitivităţii, identificare riscurilor şi stabilirea politicilor economice de urmat.

Dintr-un alt punct de vedere, uitându-ne la participanţi,  pe parcursul întâlnirii Forumului, la Davos va fi o concentrare fantastică de putere pe metru pătrat.

Câteva declaraţii în lumina reflectoarelor ce dau contur asupra temelor ce vor fi abordate:

Medvedev vrea creştere economică de 10%

Medvedev nu este mulţumit de creşterea economică de 4% a Rusiei. Acesta susţine că Rusia, o ţară emergentă din BRIC (Brazilia, Rusia, India, China), ar trebui să obţină creşteri de 8%-10%. În această direcţie, Medvedev este gata să creeze un fond suveran de investiţii, care să stimuleze, sprijine şi să atragă investiţiile străine în Rusia. Preşedintele Rusiei vede chiar posibilitatea de a oferi investitorilor garanţii guvernamentale folosind activele statului.

Roubini despre problemele din Zona Euro: este nevoie de o dorinţă mai mare de a împărţi resursele

Nouriel Roubini consideră că partea cea mai dureroasă a crizei s-a terminat. Problemele vor apărea, acum, din cauza deficitelor bugetare şi datoriilor publice imense. Celebrul profesor de la Universitatea din New York vede o dezordine ce poate aduce schimbări majore în sistemul european.

Este momentul ca Europa să decidă dacă va deveni cu adevărat o uniune fiscală, politică şi economică. Roubini vede acest fapt în două culori: da sau nu. În cazul în care nu se va întâmpla acest lucru, state precum Grecia şi Irlanda, la o datorie publică ce va gravita în jurul a 150%-160% din PIB, vor intra în insolvenţă şi poate vor da startul dezmembrării UE.

Este nevoie de mai mulţi bani, pentru a reinstala creşterea şi increderea în sistemul European. În această direcţie, factorii decizionali la nivelul politicilor europene, trebuie să acţioneze rapid, să mărească fondurile publice, deoarece actualul fond european pentru ţările cu probleme, luat la un loc cu resursele FMI-ului, nu vor fi de ajuns, pentru a face faţă cerinţelor.

Guvernele slabe vor cădea. Politicile de austeritate adâncesc criza. De aceea, Roubini vrea să vadă o dorinţă mai mare de a împărţi resursele.

Roubini despre problemele economice ale Statelor Unite

Pentru 2011, Roubini vede o creştere de 2,7% în PIB-ul Statelor Unite. Dacă vorbim de o revenire economică de tip V, ar trebui să avem creştere de 4%-5%. O creştere de 2,7% s-ar situa sub potenţialul economiei americane.

Şomajul. Una dintre cele mai mari probleme ale economiei Statelor Unite este şomajul. La o rată de peste 9%, şomajul reprezintă adevărata provocare pe termen mediu pentru SUA. Fără o creştere economică masivă, investitorii vor fi precauţi, rata şomajului va rămâne ridicată şi profiturile se vor plafona.

O soluţie pentru a contraataca aceste efecte ar fi reducerea deficitelor, oferind, astfel, mai multe resurse pieţei libere.

Jean Claude Trichet – vom face ceea ce este necesar să controlăm inflaţia: Ţinta principală a echipei de la BCE, în frunte cu J.C. Trichet, este stabilitatea preţurilor. Trichet a menţionat că este mândru de echipa lui, datorită faptului că, timp de 12 ani, a reuşit să menţină rata anuală medie la 1,97%.

Întrebarea este cum vor reacţiona pieţele, deoarece singurul instrument pe care Trichet îl are la îndemână este rata dobânzii de referinţă a BCE. Creştere ratelor de referinţă ar putea pune în pericol revenirea în zona euro.

Joseph Stiglitz – Laureat al Premiului Nobel: Concentraţi-vă asupra şomajului! Găsiţi un mod de a creşte competitivitatea şi în acelaşi timp să creaţi locuri de muncă

Profesorul de la Universitatea din Columbia vede o provocare în a creşte competitivitatea afacerilor, în acelaşi timp cu locurile de muncă. Creşterea competitivităţii nu rezolvă direct problema locurilor de muncă. De exemplu: dacă dai afară angajaţi sau micsorezi salariile, devii mai competitiv.

Stiglitz spune că ar trebui să ne  concentrăm asupra locurilor de muncă. Pentru a crea locuri de muncă, este de nevoie de investiţii imense în infrastructură, clădiri, tehnologie, sănătate şi educaţie. Stiglitz vede o prioritate în a direcţiona resursele guvernamentale către educaţie şi sănătate.

Stiglitz despre problema deficitului

Provocarea pe care Stiglitz o vede asupra deficitelor este de unde se va tăia. Toţi politicienii sunt de acord că trebuie tăiat, însă nu se pot pune de acord de unde, deoarece au interese diferite. Nimeni nu vrea să se renunţe la sectorul lui. Profesorul recomandă să nu se mai irosească miliarde cu armata şi cu agricultura şi să se investească în educaţie şi tehnologie, deoarece acestea din urmă pot ajuta oamenii să ducă o viaţă mai bună, să-şi atingă potenţialul, lucru fără de care, America şi-ar pierde cel mai important activ.  Transformarea problemelor corporatiste în probleme publice, trebuie să înceteze. Subvenţionarea corporaţiilor creeză inegalităţi, aşadar trebuie eliminată, mai spune Stiglitz.

Lakshmi Mittal, CEO Arcelor Mittal – companiile din Zona Euro îşi pierd din competitivitate

CEO-ul de la Arcelor Mittal vede o problemă în competitivitatea jucătorilor din Zona Euro. A doua problemă aprobată de Laksmi Mittal este instalarea baloanelor speculative pe bursele de mărfuri, lucru care va continua şi este alimentat în primul rând de pieţele asiatice.

Omul de afaceri este optimist în privinţa cererii agregate, acesta considerând că în 2011, vom asista la o revenire a cererii în toate zonele geografice.