Ministerul Agriculturii a pus la punct un proiect de act normativ care prevede taxarea proprietarilor de terenuri care îşi lasă terenurile nelucrate. Documentul va fi trimis Guvernului spre aprobare în perioada următoare. Nerespectarea obligaţiei deţinătorilor de teren, fie că au calitatea de agricultor sau nu, de a lucra terenul sau de a desfăşura alte activităţi agricole, indiferent de tipul de posesie, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă între 200 de lei si 400 lei pe hectar, potrivit proiectului de lege.
Totodată, senatorul PDL Iulian Urban a depus o iniţiativă legislativă prin care propune modificarea Codului Fiscal astfel încât "pentru terenul arabil nelucrat sau nearendat din culpa proprietarului, cota de impozit anual se majorează cu 300%".
Pe aceeaşi temă:
Cei care sunt prinşi că nu îşi lucrează terenurile vor primi o somaţie în care se va specifica că sunt obligaţi să ia măsuri în maximum două luni. În caz că nu vor ara terenul, sau nu îl vor igeniza, aceştia riscă, în primul an, o amendă de 200 de lei pentru fiecare hectar lăsat pârloagă. Dacă nici în anul următor nu vor lucra pământul, amenda va fi de 300 de lei pe hectar, iar apoi va creşte cu încă 100 de lei în cel de-al treile an.
În cazul terenurilor agricole, sau al suprafeţelor neagricole din extravilan, inclusiv cele care nu sunt cultivate, proprietarii vor fi obligaţi să nu lase ca pe acestea să crească vegetaţie "nedorită". În afară de curţi, orice suprafaţă de teren, fie că este extravilan sau intravilan, trebuie să fie igenizată, să nu aibă buruieni şi să fie tăiată iarba de pe el cel puţin odată pe an. Conform proiectului de lege, de verificarea, constatarea şi sesizarea nelucrării pământului se va ocupa APIA, în cazul terenurile agricultorilor care fac obiectul cererilor de plată pe suprafaţă, şi Ministerul Agriculturii pentru celelalte terenuri.
Potrivit declaraţiilor ministrului agriculturii, Valeriu Tabără, suprafaţa arabilă a ţării este de 8,4 milioane de hectare, din care 1,26 milioane de hectare (15%) sunt nelucrate. Masura ar viza peste 400.000 de proprietari de pământ. Guvernul a mai încercat de câteva ori, în ultimii doi ani să impună sancţiuni bănesti asupra posesorilor de terenuri. O primă variantă prevedea amenzi de 200 de euro pentru fiecare hectar de teren nelucrat, însă s-a renunţat întrucât nivelul amenzii a fost considerat prea mare.
E bine să fie amendaţi proprietarii de terenuri agricole care nu-şi lucrează terenurile sau nu le dau în arendă? Nu este aceasta o măsură abuzivă care lezează dreptul la proprietate? Va reuşi noua lege să revigoreze agricultura românească? Care ar putea fi efectele asupra preţului pământului?
Argumente pro
1. Pentru a fi eficiente, exploataţiile agricole trebuie să se facă pe suprafeţe de teren medii şi mari. Legea ar putea contribui la consolidarea marilor suprafeţe de pământ. Cei care nu pot lucra pământul sau nu au interesul să o facă vor fi stimulaţi să-l vandă, contribuind la concentrarea suprafeţelor şi capitalurilor din agricultura românească.
2. Noua lege va accelera asocierea proprietarilor de terenuri şi va stimula mecanismul de dare în arendă a pământurilor.
3. Buruienile reprezintă o sursă gravă de boli şi dăunatori. Terenurile curăţate şi lucrate vor contribui la scăderea acestui fenomen.
4. Noua lege ar fi în conformitate cu situaţia din UE. În Uniunea Europeană nu există o taxă pentru suprafeţele agricole nelucrate, dar acolo se preţuieşte fiecare palmă de teren. La un moment dat exista obligaţia ca, pe o anumită perioadă (de maximum trei ani ), să se lase terenul nelucrat, pentru a se reface din punct de vedere al calităţii solului. Odată cu declanşarea crizei nu mai există această obligativitate.
5. Comisia Europeană a cerut Bulgariei şi României să reducă perioada în care cetaţenii străini nu pot cumpăra direct pământ. Companiile străine par tot mai interesate să cumpere pământ în Romania, şi ar putea să găsească suprafeţele de care au nevoie. Străinii au reuşit să cumpere până în prezent aproximativ 800.000 de hectare de teren, cele mai multe tranzacţii fiind făcute în anul 2010 şi în 2011. Capitalizarea prin intermediul companiilor străine ar fi un lucru benefic pentru agricultura românească.
Argumente contra
1. Un fenomen de vânzare masivă al terenurilor ar prăbuşi preţul hectarului de pământ. Terenurile agricole sunt oricum subevaluate faţă de nivelul preţurilor din Uniunea Europeană. În plus, preţul hectarului este şi aşa scăzut în prezent datorită crizei economice.
2. Impozitarea terenurilor nelucrate ar putea fi înlocuită de alte măsuri, precum neaccizarea motorinei.
3. Trebuie avut în vedere că există în România, în special în mediul rural, persoane în vârstă care nu sunt de vină că nu-şi pot lucra terenul. În prezent, proprietarii de terenuri agricole plătesc la primării un impozit anual cuprins între 36 de lei şi 43 lei pe hectar. Aceste persoane ar putea să-şi vândă pe nimic terenurile pentru a scăpa atât de noile amenzi cât şi de impozite.
4. Cei circa 400.000 de mici proprietari de pământ ar afectaţi de noua lege reprezintă un important electorat, care ar putea să descurajeze adoptarea acestei legi în prezent, într-un an preelectoral.
5. Noua lege ar putea să se dovedească în curând inutilă, deoarece proprietarii de terenuri pot fi stimulaţi mai bine prin intermediul subvenţiilor la hectar. Dacă în 2007 acestea erau de 67 de euro pe hectar, acum vorbim de 176 de euro şi vom ajunge până în 2014 la un nivel de 210-214 euro pe hectar. În acel moment va deveni mult mai atractiv să lucrezi pământul, statul nemaifiind nevoit să apeleze la amenzi şi la o supraveghere costisitoare.
Aşadar, va avea noua lege efectul scontat asupra agriculturii româneşti? Ar putea fi înlocuită respectiva iniţiativă de alte măsuri de încurajare a agriculturii? Este bine ca accentul să cadă pe o măsură coercitivă şi nu pe una stimulatorie?
98
