Agenţia de evaluare financiară, Standard & Poor’s, a trecut de la vorbe la fapte, retrogradându-le ratingul financiar a 9 ţări din zona euro. Care vor fi consecinţele acestei retrogradări pentru zona euro, aflată în al treilea an al crizei datoriilor suverane?

Deşi o veste proastă în sine, retrogradarea nu a fost una generală, precum se temeau liderii europeni. În decembrie, S&P avertizase asupra unei posibile retrogradări a tuturor ţărilor membre în uniunea monetară, cu excepţia Greciei (care a ajunsese la minimul posibil) şi Ciprului (care se afla, deja, pe listă), chiar înainte de summitul „decisiv” de la Bruxelles. Agenţia şi-a justificat această măsură considerând că eforturile hei-rupiste ale liderilor europeni sunt insuficiente, pentru a gestiona criza.

Soluţii insuficiente şi diagnostic pus greşit

Summitul din decembrie „nu a oferit o soluţie suficientă în dimensiune şi obiectiv pentru a rezolva problemele financiare ale zonei euro”, au declarat oficialii agenţiei într-un comunicat.

Conform S&P, liderii europeni au pus diagnosticul greşit. Au risipit mult prea multă energie pentru a stăvili creşterea deficitelor guvernamentale, care reprezintă doar o parte a problemei. Drept rezultat, ei au neglijat cauzele sistemice ale crizei: divergenţa dintre competitivitatea economiilor puternice din centrul uniunii monetare şi cea a economiilor anemice de la periferie, precum şi uriaşele datorii transfrontaliere care rezultă din acest dezechilibru. Reformele bazate doar pe austeritate fiscală pot deveni autodistructive, consideră S&P.

Neomercantilismul răsplătit, Franţa pedepsită

Cu toate acestea, prin această retrogradare selectivă, care cruţă ratingul maxim al Germaniei, Olandei, Finlandei şi Luxemburgului şi nu se atinge de ratingul Belgiei şi Estoniei, S&P pare că răsplăteşte tocmai ţările care, prin politica neo-mercantilistă de încurajare a surplusului de cont, au contribuit la adâncirea dezechilibrelor interne ale zonei euro. Din acest club select, doar Austria, prea apropiată de Ungaria şi Italia, şi-a văzut ratingul redus.

Franţa, a doua economie a zonei euro, a fost principala victimă a retrogradării, deşi aceasta era aşteptată de mult, iar pieţele financiare deja ţineau cont de ea. Lipsa de competitivitate a economiei, precum şi situaţia dificilă a sistemului bancar francez, au fost taxate, însă, doar prin pierderea unui nivel de rating (de la „AAA” la „AA+”). Politicienii francezi minimizează consecinţele pierderii ratingului maxim: „nu sunt veşti bune, dar nu-i nici o catastrofă” a declarat François Baroin, ministrul de finanţe.

Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a declarat reporterilor că aceste reduceri subliniază nevoia statelor zonei euro de a accelera eforturile pentru implementarea uniunii fiscale şi înfiinţarea unui fond permanent de urgenţă, Mecanismul de Stabilitate European. Acesta din urmă ar trebui să intre în funcţiune „cât mai curând posibil” din cauza importanţei sale pentru încrederea pieţelor.

Datoria publică a Greciei rămâne principala problemă

Veştile bune sunt că zona euro este considerată, încă, suficient de atractivă pentru investiţii. În fond, patru state cu rating financiar maxim se regăsesc, în continuare în această zonă, şi doar trei ţări membre au rating „junk” (gunoi, ratingul minim). Totodată, dacă exemplul retrogradării ratingului Statelor Unite din august, anul trecut, poate să indice ceva, este că preţul refinanţării acestor state va rămâne, în mare, neafectat, putând chiar să şi scadă, pe termen scurt.

Principala problemă a Europei nu este, aşadar, ratingul financiar, ci persistenta problemă privind restructurarea şi refinanţarea datoriei publice enorme a Greciei, la care s-a adăugat, recent, situaţia financiară a Ungariei. Aceasta din urmă a afectat, în mod direct, băncile austriece, cu o expunere imensă în această ţară. Perspectivele intrării în incapacitate de plată a Greciei (probabil cel mai mare faliment de stat din istorie) şi a Ungariei (cu consecinţe directe în inima financiară a Europei), lasă doar Germania drept singura ţară europeană în care banii investitorilor sunt la adăpost.

Sursa foto: adevarul.ro