Am putea crede că o perioadă de avânt în construcţia de zgârie-nori este un semn de prosperitate pentru economie, mai ales dacă are şi un cap de afiş de genul „cea mai înaltă clădire din...”. Cu toate acestea, un studiu recent consideră că, în general, construcţia unui nou rege al zgârie-norilor anunţă o recesiune economică.

Această concluzie a raportului Barclays Capital nu face decât să pună gaz pe focul îngrijorărilor cu privire la viitorul economic al Chinei şi Indiei, o răcire pronunţată a celor mai importante două economii emergente având consecinţe dezastruase pentru economia mondială.

Criza văzută de sus

De la construcţia primului zgârie-nor în New York în 1870, până la finalizarea celei mai înalte clădiri din lume, în 2010, tiparul a fost acelaşi: construcţia unei clădiri imense este urmată întotdeauna de o criză economică. Este vorba, aşadar de o „corelaţie nesănătoasă dintre construcţia celei mai mari clădiri din lume şi o izbucnirea unei crize financiare”, se arată în raportul Barclays Capital care examinează cazul a 18 dintre „clădirile cele mai mari din lume” din ultimii 150 de ani şi le conectează cu izbucnirea a 10 recesiuni.

Empire State Building a fost terminată în New York în 1931, la începutul Marii Crize a anilor 30, în timp ce actuala „cea mai înaltă clădire”, Burj Khalifa, de 163 de etaje, a fost completată în 2010 în Dubai, an în care emiratul a fost aproape de colaps financiar. Alte exemple sunt la fel de sugestive: Petronas Tower din Kuala Lumpur, Malaysia, a fost completat în 1998, an în care economiile asiatice au fost lovite de o severă criză economică, în timp ce construirea simbolului oraşului Chicago, Willis Tower (fost Sears Tower) în 1973 a  coincis cu primul şoc major al petrolului asupra economiei Statelor Unite.

Zgârie-norii Bucureştiului

România nu a avut niciodată ambiţia de a rivaliza cu cele mai mari clădiri din lume. Cu toate acestea, argumentul studiului Barclays Capital poate fi extins şi asupra construcţiilor care ornează cerul Bucureştiului.

Pentru multă vreme, cea mai înaltă clădire din Bucureşti şi, implicit din România, a fost Hotelul Intercontinental. Acesta a fost construit între 1968 – 1970,  şi a fost deschis pe 23 mai 1971, la începutul „Epocii de Aur”, probabil cea mai severă criză economică, politică şi socială pe care România a trăit-o, în întreaga sa istorie. Începutul construcţiei la ceea ce va deveni Casa Poporului a coincis cu intrarea în perioada critică a acestei epoci, mizerabilii ani 80 ai secolului trecut.

Dar nici România capitalistă nu pare a face excepţie de la această regulă. În prezent, cea mai înaltă clădire din Bucureşti este Tower Centre International, de 120 de metri, finalizat în 2007, la începutul crizei economice şi financiare care a afectat profund economia mondială. Este oare construcţia Floreasca City Centre, clădire care va avea 131 de metri şi care va fi noua clădire fanion a oraşului, semnul unei noi recesiuni?