După 18 luni, Ungaria a abandonat lupta pentru ceea ce guvernul de la Budapesta a descris drept „independenţă economică”, iar pieţele financiare drept „politică economică neortodoxă”, întorcându-se la FMI pentru a doua oară în trei ani.

Criza datoriilor suverane, situaţia precară a finanţelor maghiare şi ameninţarea reducerii ratingului de ţară au îngenunchiat guvernul condus de către Viktor Orban. În mod firesc, miniştrii FIDESZ au încercat să prezinte noile negocieri cu FMI într-o lumină bună, accentuând faptul că noul acord este doar „o plasă de siguranţă” din care „Ungaria nu va avea nevoie să împrumute niciun penny”, a declarat ministrul de Finanţe, György Matolcsy în faţa Parlamentului Ungariei.

Situaţia economică a Ungariei nu este atât de roză pe cât o percep guvernanţii

În opinia analiştilor financiari, Ungaria caută să obţină un acord cu FMI cu cât mai puţine obligaţii. Din acest punct de vedere, noul acord este diferit faţă de acordul stand-by pe care guvernul condus de Viktor Orban l-a refuzat în primăvara lui 2010. Problema este că astfel de împrumuturi fără asumări de obligaţii sunt oferite de FMI doar ţărilor în situaţie financiară bună, care trec prin dificultăţi temporare. Imaginea Ungariei pe pieţele financiare este departe de acest ideal şi reflectă, în mod dureros pentru guvernul FIDESZ, eşecul politicilor economice din ultimele 18 luni.

Programul de guvernare FIDESZ este un pariu pierdut cu ţara

Programul economic al ministrului de Finanţe, György Matolcsy, a reprezentat, nici mai mult nici mai puţin, decât un pariu cu ţara. Acesta se baza pe premisa că guvernul poate stimula exporturile, precum şi cererea domestică, suficient cât să asigure o creştere economică semnificativă, înainte ca datoriile acumulate să frâneze motorul redresării economice. Printre măsurile de stimulare implementate de guvern, s-a numărat instituirea taxei unice pe venit. Aceasta urma să fie compensată prin instituirea unor taxe pe veniturile băncilor. Ambele măsuri au ridicat obiecţiile FMI, fapt care a dus la ruperea negocierilor dintre guvernul maghiar şi instituţia financiară în primăvara anului trecut, guvernul maghiar mergând înainte cu planul său.

Din păcate, creşterea mult scontată nu s-a materializat. Viktor Orban a admis, recent, că anul acesta, creşterea economică s-ar putea situa chiar sub prognoza guvernamentală de 1,5%. În această perioadă, reformele, atât de mult lăudate, au căpătat treptat şi un aer de pronunţată disperare. Guvernul a extins taxele pe câştig de la sectorul bancar la cel de telecomunicaţii şi cel comercial şi, mai mult, a naţionalizat fondurile de pensii private, pentru a-şi putea finanţa măsurile economice.

FMI şi Uniunea Europeană vor oferi un ajutor financiar cu preţ pe măsură

Anunţul intenţiei de acord cu Fondul Monetar nu a putut preveni retrogradarea ratingului Ungariei de către instituţiile de evaluare financiară, la nivel de „junk” (gunoi). Mai mult ca sigur, în schimbul ajutorului financiar, FMI şi UE vor insista asupra modificării legislaţiei economice. Der asemenea, este probabil că vor cere renunţarea la măsurile „neortodoxe” precum taxa pe câştig, precum şi la intenţiile de a implementa măsuri care ar face sectorul bancar să suporte costurile măsurilor de salvare ale proprietarilor maghiari aflaţi în imposibilitate de a-şi plăti ipotecile în valută.

Crezi că întoarcerea Ungariei la FMI este un lucru bun? Va supravieţui Ungaria ataşată la perfuziile FMI?