Propagandiştii PDL susţin, pentru cine este dispus să creadă, că guvernele Boc şi MRU au făcut reformă de dreapta. Realitatea este însă total diferită. Băsescu şi PDL le-au tăiat românilor salariile şi pensiile pentru a evita recesiunea. Iată că politica de austeritate şi-a produs efectele. Rezultatul politicilor economice „de dreapta” ale guvernării PDL este  intrarea în recesiune. 

Stimate Domnule Guvernator Academician Profesor Doctor Mugur Isărescu,

Am luat de nenumărate ori la cunoștință că din analizele şi studiile Băncii Naționale a României nu rezultă vreo datorie a Germaniei din perioada 1936-1944,  în baza Acordului pentru Reglementarea plăţilor între Imperiul German şi Regatul României, semnat la Bucureşti pe 24 mai 1935.  Acest lucru mă surprinde în mod special,  deoarece tocmai BNR a evidențiat, pe pagina sa de internet,  în două publicații electronice (fără an) ale domnului profesor doctor Virgil Stoenescu, intitulate "Rezerva internațională a BNR" la pagina 10 şi în "Regimul valutar în România 1929-1939” la pagina 12 şi 13,  realitatea istorică a acordurilor   de cliring.

Compania naţională maghiară de transport aerian, Malev şi-a încetat zborurile vineri, 3 februarie. Soarta acesteia fusese pecetluită după ce Comisia Europeană a considerat, luna trecută, că ajutorul guvernamental primit de către Malev între 2007 şi renaţionalizarea companiei în 2010 este ilegal şi trebuie replătit. Compania mult îndatorată nu avea de unde să plătească depinzând, în continuare, de finanţările din partea statului. În momentul în care guvernul, care se confruntă la rândul său cu severe probleme financiare, a încetat finanţarea, compania aeriană nu a avut de ales. Care este viitorul companiilor naţionale de transport aerian în vremuri de criză şi-n era low-cost?

De la izbucnirea crizei datoriilor suverane, acum doi ani, summiturile Uniunii Europene s-au succedat cu rapiditate şi lipsă de efect, ajungând, deja, la un număr, XVII, care aminteşte mai mult de un iresponsabil rege bourbon din Ancien Régime, decât de o reuniune a unor decidenţi politici europeni, de acţiunile cărora se leagă speranţele nu doar a unui continent, dar chiar a întregii lumi. A fost summitul din 30 ianuarie diferit de cele precedente? Reprezintă rezoluţiile acestei reuniuni începutul sfârşitului pentru criza datoriilor suverane, sau o nouă jumătate de măsură?

Participanţii la Forumul Economic Mondial care a avut loc în staţiunea alpină Davos au avertizat Europa asupra consecinţelor crizei economice, îndemnând-o să soluţioneze cât mai rapid criza. Va reuşi summitul UE de astăzi să ofere ceea ce precedentele şaisprezece summituri din ultimii doi ani nu au reuşit – o soluţie viabilă la criza datoriilor suverane? Vor asculta, oare, liderii europeni de avertismentele lumii financiare?

Dacă în anii precedenți, pentru economiștii, bancherii și oamenii de stat reuniți în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos principalele îngrijorări erau reprezentate de prăbușirea acțiunilor, șocul creșterii bruște a prețului țițeiului, epuizarea resurselor naturale sau situația băncilor, anul acesta o nouă îngrijorare pare să le fi pus capac la toate: inegalitatea veniturilor. Unde a dispărut clasa de mijloc și ce putem face pentru a o regenera și a reduce diferența dintre primii 1% și restul de 99%?

Miniştrii de Finanţe ai ţărilor membre zonei euro au respins oferta creditorilor privaţi ai Greciei, punând un semn serios de întrebare asupra capacităţii părţilor de a ajunge la o înţelegere cu privire la datoria publică a Greciei până pe 20 martie, dată la care Grecia trebuie să achite o scadenţă de 14,4 miliarde de euro. Vor accepta creditorii privaţi să suporte pierderile cerute de Grecia şi susţinute de FMI şi de miniştrii de Finanţe? Cine va ceda primul: creditorii privaţi, FMI şi creditorii oficiali, sau finanţele Greciei?

Agenţia de evaluare financiară, Standard & Poor’s, a trecut de la vorbe la fapte, retrogradându-le ratingul financiar a 9 ţări din zona euro. Care vor fi consecinţele acestei retrogradări pentru zona euro, aflată în al treilea an al crizei datoriilor suverane?

Am putea crede că o perioadă de avânt în construcţia de zgârie-nori este un semn de prosperitate pentru economie, mai ales dacă are şi un cap de afiş de genul „cea mai înaltă clădire din...”. Cu toate acestea, un studiu recent consideră că, în general, construcţia unui nou rege al zgârie-norilor anunţă o recesiune economică.

Pe măsură ce criza datoriilor suverane a dezvăluit probleme sistemice în instituţiile europene, conflictul deschis dintre Ungaria, pe de-o parte, şi Uniunea Europeană şi Fondul Monetar pe de cealaltă parte, a expus slăbiciunea cronică a sistemului de integrare politică. În ceasul al doisprezecelea, guvernul de la Budapesta încearcă să obţină acordul de asistenţă care să-i ofere supravieţuirea. Va reuşi să evite Ungaria falimentul de ţară în 2012? Cum ar trebui să reacţioneze instituţiile internaţionale faţă de uverturile maghiare?

Specialiştii afirmă că economia unei ţări este susţinută de trei ancore. În procesul de integrare europeană, România trebuie să le taie pe toate. Mixul de politici macroeconomice cuprinde cele trei tipuri de politici considerate drept ancore pentru o economie de piaţă. Acestea sunt:  politica bugetară, politica fiscală şi politica monetară. Cele trei ancore permit guvernului aplicarea unei politici proprii, în funcţie de modul în care acestea sunt folosite. Integrarea în UE lipseşte România de principalele pârghii economice naţionale. Ar fi poate mai bine să devenim eurosceptici?

O dată cu sfârşitul zbuciumatului 2011, economiştii se întrec a face previziuni cu privire la ce ne aşteaptă în 2012. Pentru că ghicitoarele sunt modă, vă învităm să ghicim împreună cum va arăta economia globală în 2012. În Episodul 1 am făcut previziuni cu privire la viitorul Uniunii Europene. În Episodul 2 am ghicit viitorul Americii. În Episodul 3 am  încercat să prevedem ce se va întâmpla în 2012 cu economiile din Asia. Dar cum vor evolua preţurile mărfurilor în 2012?

O dată cu sfârşitul zbuciumatului 2011, economiştii se întrec a face previziuni cu privire la ce ne aşteaptă în 2012. Va rezulta criza datoriilor suverane în haos financiar şi în destrămarea zonei euro? Vor reintra Statele Unite în recesiune? Sunt întrebări la care economiştii, investitorii, politicienii, dar şi publicul larg şi le pun în legătură cu economia globală în 2012. Pentru că ghicitoarele sunt modă, vă învităm să ghicim împreună cum va arăta economia globală în 2012. În Episodul 1 am făcut previziuni cu privire la viitorul Uniunii Europene. În Episodul 2 am ghicit viitorul Americii. Astăzi  întrebarea este la care căutăm răspuns este: Ce se va întâmpla în 2012 cu economiile din Asia?

O dată cu sfârşitul zbuciumatului 2011, economiştii se întrec a face previziuni cu privire la ce ne aşteaptă în 2012. Va rezulta criza datoriilor suverane în haos financiar şi în destrămarea zonei euro? Vor reintra Statele Unite în recesiune? Sunt întrebări la care economiştii, investitorii, politicienii, dar şi publicul larg şi le pun în legătură cu economia globală în 2012. Pentru că ghicitoarele sunt modă, vă învităm să ghicim împreună cum va arăta economia globală în 2012. În Episodul 1 am făcut câteva previziuni cu privire la viitorul zonei euro şi al Uniunii Europene. În Episodul 2 căutăm răpunsuri la întrebarea: Vor intra Statele Unite în recesiune?

O dată cu sfârşitul zbuciumatului 2011, economiştii se întrec a face previziuni cu privire la ce ne aşteaptă în 2012. Va rezulta criza datoriilor suverane în haos financiar şi în destrămarea zonei euro? Vor reintra Statele Unite în recesiune? Sunt câteva întrebări pe care economiştii, investitorii, politicienii, dar şi publicul larg şi le pun în legătură cu economia globală în 2012. Pentru că ghicitoarele sunt la modă, vă învităm să ghicim împreună cum va arăta economia globală în 2012. Episodul 1: Ce se va întâmpla cu zona euro şi cu Uniunea Europeană?

Așa cum era de așteptat, negocierile de la Bruxelles, care au reunit reprezentanții tuturor celor 27 de țări membre ale Uniunii Europene nu au fost lipsite de scântei. Marea Britanie s-a împotrivit propunerii franco-germane de modificare a tratatului UE, forțând, astfel, țările membre zonei euro, la care s-au adăugat șase țări care nu fac parte din uniunea monetară, printre care și România, să negocieze un tratat adițional care să asigure o uniune fiscală în cadrul UE. Care sunt consecințele summitului pentru țările membre UE?

Un sondaj realizat în rândul investitorilor pe pieţele financiare mondiale arată că majoritatea acestora prevăd cel puţin o naţiune va abandona moneda unică. Investitorii consideră că o integrare fiscală mai puternică, sau o uniune monetară mai restrânsă, sunt singurele soluţii pentru rezolvarea crizei datoriilor suverane. Care dintre cele 17 ţări membre ale zonei euro va abandona prima moneda unică?

Nicolas Sarkozy, preşedintele Franţei, a găzduit-o pe Angela Merkel, cancelarul Germaniei, pentru a negocia micile divergenţe de opinie şi a crea o propunere comună pentru o  uniune fiscală care va fi prezentată la summitului liderilor Uniunii Europene de vineri. Vor accepta liderii ţărilor UE propunerea „Merkozy” de a institui o uniune fiscală a zonei euro?

După 18 luni, Ungaria a abandonat lupta pentru ceea ce guvernul de la Budapesta a descris drept „independenţă economică”, iar pieţele financiare drept „politică economică neortodoxă”, întorcându-se la FMI pentru a doua oară în trei ani. Crezi că întoarcerea Ungariei la FMI este un lucru bun? Va supravieţui Ungaria ataşată la perfuziile FMI?

Dinu Patriciu este convins că lupta pentru supravieţuirea euro este pierdută.  Zona euro ar putea fi salvată, dar numai pe termen scurt. Euro va muri în următoarea perioadă. Problema nu este când va muri, ci cât va costa asta. 

Mai multă integrare sau haos generalizat, pare să fie mesajul liderilor principalelor economii europene, Germania, Franţa şi Italia, după reuniunea de la Strasbourg. Cu toate acestea, rolul pe care Banca Centrală Europeană trebuie să-l joace în încercarea de a rezolva criza economică este încă neclar. Ce ne aşteaptă dacă se prăbuşeşte zona euro?

Văzut cu sacii în căruţă şi cu numele gravat pe noua Lege a Educaţiei Naţionale, cel puţin până când viitorul ministru va veni cu proiectul său de lege, ministrul Daniel Funeriu aproape că n-a tresărit când propria sa lege a fost încălcată şi, în loc de 6%, cât era prevăzut să fie procentul PIB alocat educaţiei, va trebui să se descurce cu doar 1,08%.  Singurii membri ai coaliţiei de guvernământ care s-au opus adoptării bugetului în forma actuală au fost miniştrii şi parlamentarii UDMR.  Va supravieţui şcoala românească cu mai puţin de 2% din PIB în 2012?

Istoricul Niall Ferguson, profesor la Harvard, priveşte în viitor şi descrie, într-un articol din Wall Street Journal, viziunea sa asupra Europei „după zece ani de la marea criză”: după zece ani de la marea criză, capitala Europei s-a mutat la Viena,  Marea Britanie a ieşit din UE, Uniunea Europeană s-a prăbuşi în 2011 dar există Statele Unite ale Europei, văzute ca noul Imperiu Habsburgic, au 28 de state membre. Euro nu s-a prăbuşit, ci este folosit în mai multe ţări decât pe vremea UE. Tu cum crezi că va fi lumea în 2021?

Odată cu alegerile din Spania, ultimul guvern al țărilor zonei euro puternic afectate de criză a fost schimbat. Guvernele Portugaliei, Irlandei, Greciei, Italiei și al Spaniei au zburat în crivățul crizei și nici Franța, unde nici Sarkozy este văzut cu șansa a doua în fața unui partid Socialist reîmprospătat, nu se simte prea bine. Privite în contextul crizei, schimbările politice anticipate, sau nu, politice sau tehnocratice, sunt parte a firescului sistemului democratic. Problema care se pune este dacă vor reuși, oare, noile guverne să inspire încredere piețelor?

După mai bine de doi ani de măsuri de austeritate peste măsuri de austeritate, criza datoriilor suverane este departe de a fi rezolvată. Dimpotrivă, principalul obiectiv al acestor măsuri, prevenirea contagiunii, a fost ratat. Chiar şi economia Franţei se află, astăzi, sub presiune, iar ratingul său financiar de „AAA” (cel mai bun posibil) este ameninţat. Mai mult, creşterea economică a întregii Uniuni Europene pe anul viitor este estimată a fi infimă – 0,6% şi doar 0,5% pentru ţările din zona euro. Mediul politic, economic şi financiar european trece de momentul „ce putem face?” şi se îndreaptă spre timpul lui „ce putea fi făcut?” Vor intra economia şi sistemul financiar al UE în colaps sau nu?