Daniel Funeriu, ministrul Educaţiei, a identificat una din principalele probleme ale sistemului educaţional din România, anume calitatea manualelor. Din păcate, nu este singura. Atâta timp cât sistemul în sine va fi rezistent în faţa spiritului intreprinzător, nu va putea exista niciun mecanism, fie el didactic sau tehnologic, care să încurajeze inovaţia în educaţia românească.Există educaţie (în România) dincolo de manual?

Deşi pentru copii este încă vacanţă, sărbătorile au trecut, iar ei trebuie, vrând-nevrând,  “să se apuce de teme”. Sute de probleme trebuie rezolvate în timpul care a mai rămas.  Veşnica întrebare a copiilor revoltaţi este: ce vacanţă mai e asta, dacă avem atâtea teme? De altfel, temele sunt, pe tot parcursul anului şcolar, o sursă permanentă de conflict în familie şi o cauză sigură de epuizare nervoasă şi fizică pentru copii şi părinţi. Şi toate acestea pentru ce? La ce ajută temele? Am găsit pe blogul Un alt fel de educatie un articol extrem de interesant al cercetătorului american   Alfie Kohn, care răstoarnă toate prejudecăţile despre utilitatea temelor şi aduce dovezi, bazate pe cercetare, că temele acasă sunt nefolositoare şi de multe ori chiar dăunătoare. Dacă a te târî printre exerciţii  îţi scade dorinţa de a citi sau de a gândi, în mod sigur nu merită să-ţi  îmbunătăţeti astfel abilităţile, spune  Alfie Kohn.  Când o activitate pare o corvoadă, calitatea învăţării suferă. De ce facem un lucru ale cărui argumente contra (stres, frustrare, conflicte familiale, lipsa de timp pentru alte activităţi, diminuarea interesului pentru învăţare) le depăşesc atât de clar pe cele pro? La ce sunt bune temele?

Ministrul Funeriu deschide un telefon verde pentru semnalarea actelor de corupţie din şcoli şi i-a prevenit pe elevi că dacă nu trădează un act de corupţie, îşi trădează ţara. Bunicii erau îndemnaţi să denunţe duşmanul de clasă. Părinţii,  pe cei cu activităţi anti-muncitoreşti. Copiii sunt sfătuiţi să stea cu ochii în patru şi cu mâna pe telefon şi să-i dea în gât pe profesori. Asistăm la un alt exemplu în care statul aruncă în derizoriu.un proiect al societăţii civile (Tinerii împotriva corupţiei), în loc să-l susţină. Poate fi corupţia din învăţământ combătută printr-o linie fierbinte pentru elevi? Aşa rezolvă Funeriu problema corupţiei? Pe când linii fierbinţi la ministerul Sănătăţii, ministerul de Finanţe, ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, sau la cel al Transporturilor? 

După scandalul cu implicaţii sexuale de la liceul Jean Monnet, un alt liceu din Bucureşti, Dinu Lipatti,  este implicat într-o afacere cu interlopi. Balul Bobocilor de la Liceul Dinu Lipatti a fost sponsorizat, printre alţii, de interlopul Sile Cămătaru, care se află în puşcărie pentru tâlhărie, violenţă şi trafic de persoane. Aşteptăm ca ministrul Funeriu să se autosesizeze şi să trimită inspectoratul în anchetă. Iar protestele elevilor se vor desfăşura de data asta, nu ăn curtea şcolii, ci în faţa puşcăriei unde stă Sile Cămătaru. 

Protestul spontan al studenţilor de la facultatea de Istorie a fost intens mediatizat în presa românească şi comparat cu protestele anti-sistem care au avut şi au loc în lumea occidentală. Cei 60 de studenţi care au ocupat în mod paşnic un amfiteatru, au emis o serie de revendicări la adresa rectoratului facultăţii de Istorie, Universităţii Bucureşti şi a ministerului Educaţiei. Este protestul de la Istorie un semn că studenţii români încep să se maturizeze?

Un grup de studenţi de la Istorie a ocupat aseară paşnic un amfiteatru al Facultăţii, în semn de protest pentru bugetul mic alocat Educaţiei.  Vedeţi aici care sunt revendicările studenţilor. Protestul face parte dintr-o iniţiativă a organizaţiei neguvernamentale Miliţia Spirituală, organizaţie neguvernamentală alcătuită în majoritate din absolvenţi ai Facultăţii de Istorie, care îşi propune să deschidă calea calea unei revitalizări a spiritului studenţesc românesc, pentru că purtătorii ideilor trebuie să redevină purtătorii acţiunilor. Citiţi aici o relatare plină de culoare a unuia dintre participanţi. Este protestul studenţilor de la Istorie un început pentru revitalizarea spiritului studenţesc românesc?

Educaţia a încetat demult să mai fie o prioritate pentru actuala guvernare. Ministrul Funeriu, după ce şi-a văzut numele gravat pe noua Lege a educaţiei, nu a mai părut interesat de soarta profesorilor, nevoiţi să se confrunte cu consecinţele măsurilor luate de guvernul domniei sale. Aşa s-a ajuns ca, în prag de definitivare a legii bugetului pe anul viitor, profesorii din Teleorman să fie neplătiţi cu lunile, motivul fiind blocarea conturilor primăriilor din Turnu Măgurele şi Alexandria de către prefectul judeţului, Teodor Niţulescu. Proteste similare au avut loc şi în Covasna. Profesorii din Teleorman ameninţă cu greva generală din cauza salariilor neplătite. Ar trebui vinovaţii să plătească?

Sala Unirii a Palatului Parlamentului a găzduit, pe 2 noiembrie, Gala Premiilor în Educaţie, festivitate organizată de Fundaţia Dinu Patriciu, în cadrul căreia s-au anunţat câştigătorii a 11 secţiuni de concurs: elevul anului, profesorul preuniversitar al anului, educatorul/învăţătorul anului, şcoala anului, studentul anului, profesorul universitar al anului, facultatea anului, cercetătorul anului, bibliotecarul anului, ONG-ul anului şi cel mai bun proiect educaţional al anului. Câştigătorii au fost premiaţi cu premii consistente în valoare totală de 250.000 de euro. Cum crezi că putem să îmbunătăţim performanţele elevilor, studenţilor şi profesorilor?

Schimbările demografice şi prăbuşirea ratei de promovabilitate la Bacalaureat au dus la o scădere evidentă a numărului de studenţi. În aceste condiţii, universităţile din România se găsesc într-o situaţie extrem de dificilă, multe fiind ameninţate cu falimentul. Din fericire, astfel de probleme, consecinţe ale modificărilor demografice, nu sunt prezente doar în ţăra noastă, ci în toată lumea occidentală. De aceea, universităţile din România ar putea să se inspire din soluţiile adoptate de către instuţiile de învăţământ superior, din celelalte ţări. Ce ar trebui să facă universităţile din România pentru a atrage mai mulţi studenţi?

Pe măsură ce procentul de promovare la Bacalaureat scade şi odată cu ierarhizarea facultăţilor şi diminuarea bugetelor, universităţile, în special cele particulare, se confruntă cu problema scăderii numărului de studenţi. Una dintre soluţii ar fi fuzionarea mai multor universităţi neperformante, după modelul unor universităţi din Vest, care au mai facultăţi cu specializări diferite (ex.Medicină şi Politehnică) în cadrul aceleaiaşi universităţi.  Spunesitu.ro prezintă beneficiile, dar şi dezavantajele fuzionării universităţilor. Crezi că fuzionarea universităţilor neperformante este un lucru benefic, sau nociv pentru învăţământul românesc?

Suplimentarea bugetului educaţiei cu 38,5 milioane de lei, decisă miercuri de către guvernul Boc, are în vedere acoperirea datoriilor şcolilor către firmele care au efectuat lucrări de construcţii şi reparaţii. Sunteţi de acord ca găurile din educaţie să fie acoperite cu bani publici?

În loc să fie un prilej de a regândi sistemul de învăţământ, dezastrul de la Bacalaureat din acest an a fost folosit de decidenţi drept scuză pentru a introduce o nouă serie de teste, „de evaluare iniţială.” Astfel, generaţia copiilor care au intrat la şcoală anul acesta va fi generaţia care va da cele mai multe teste şi examene din istoria învăţământului românesc. Este bine ca şcoala românească să fie doar un loc unde elevii sunt examinaţi, sau crezi că accentul ar trebui pus pe învăţare şi nu pe testare? Testele de evaluare stimulează inteligenţa elevilor, sau doar gândirea superficială?

Pe vremea când părinţii noştri mergeau la liceu, exista o serie de miliţieni şi oameni de bine a căror singură îndeletnicire era examinarea riguroasă a vestimentaţiei fetelor şi a lungimii podoabei capilare a băieţilor. Poveşti cu fuste tăiate cu cuţitul sau cu elevi şi studenţi tunşi în plină stradă de către aceşti vajnici apărători ai moravurilor clasei muncitoare par rupte din alte vremuri. Dar, iată, că nici nu a început bine şcoala şi profesorii de astăzi şi-au asumat rolul miliţienilor de ieri: un copil de 12 ani din Târgu Ocna a fost tuns în faţa clasei de către profesoară „pentru a nu-i intra părul în ochi.” Este normal ca profesorii să oblige elevii să se îmbrace şi să se tundă într-un anumit fel?

Dacă, pe de-o parte, un top al universităţilor poate conduce, eventual, la eliminarea fabricilor de diplome, o ierarhizare a programelor universitare nu va avea efectul scontat în cazul în care aceasta a fost făcută în mod incomplet, arbitrar şi/sau din interese politice. Conform metodologiei după care s-a făcut evaluarea şi ierarhizarea programelor universitare, s-au luat în calcul preponderent elemente care ţin de predare, de învăţare şi de rezultatele învăţării.  Crezi că ierarhizarea universităţilor a fost făcută pe criterii juste?

Astăzi, cu ocazia începutului anului universitar, Ministerul Educaţiei a făcut public un top al programelor oferite de universităţile din România. Crezi că această ierarhizare va pune capăt „fabricilor de diplome?” 

Vlad Mircea, elev în clasa a IX-a la Colegiul Gheorghe Lazăr, tocmai a luat capacitatea cu 9, 95. Este unul dintre adolescenţii despre care ai crede că există doar în filmele occidentale: e inteligent, arată bine, învaţă foarte bine fără să fie tocilar, are un scop în viaţă,  pune mare preţ pe ideea de competiţie, dar şi pe cea de echipă, e haios,  ştie valoarea prieteniei, ştie să se şi distreze, cântă la chitară, joacă în două fime pe le face cu prietenii. Ştie că tot ce învaţă acum şi-l face mai puternic în competiţia cu prietenii îl va face mai puternic în competiţiile viitoare. Toate le face din propria voinţă şi iniţiativă şi le face normal, fără să pară că depune mari eforturi. E pragmatic dar şi idealist, are păreri despre tot ce se întâmplă în jurul lui şi nu se sfieşte să şi le exprime, atunci când e momentul. Ştie să vorbească şi să susţină o cauză. Ar fi modelul de politician de care am avea nevoie în România, pentru o schimbare radicală. Asta dacă el şi cei la fel ca el-şi nu sunt puţini- vor mai fi în această ţară, peste câţiva ani.

Doar 12 universităţi din România vor mai avea dreptul de a organiza programe de doctorat, începând cu anul academic 2011-2012. Încercarea Ministerului de a limita numărul diplomelor de doctorat atacă greşit problema şi nu oferă o solutie viabilă pentru sistemul de învăţământ superior. Acesta rămâne la discreţia planificatorului central –statul, care este cauza crizei educaţionale. În aceste condiţii, singurul lucru cert e că preţul doctoratelor va exploda. Şi pentru că puterea atrage după sine corupţie, clasificarea universităţilor de către instituţiile Statului naşte suspiciuni chiar înainte de a fi pusă în aplicare. Toate stimulentele care pot genera corupţie sunt prezente: putere monopolistă, interese uriaşe, mediu politic viciat. Concluzia este clară: de fapt, nu sistemul de clasificare trebuie supravegheat, ci însuşi clasificatorul.