Laurentiu Luca

Daniel Gabriel Secara

Pe măsură ce procentul de promovare la Bacalaureat scade şi odată cu ierarhizarea facultăţilor şi diminuarea bugetelor, universităţile, în special cele particulare, se confruntă cu problema scăderii numărului de studenţi. Una dintre soluţii ar fi fuzionarea mai multor universităţi neperformante, după modelul unor universităţi din Vest, care au mai facultăţi cu specializări diferite (ex.Medicină şi Politehnică) în cadrul aceleaiaşi universităţi.  Spunesitu.ro prezintă beneficiile, dar şi dezavantajele fuzionării universităţilor. Crezi că fuzionarea universităţilor neperformante este un lucru benefic, sau nociv pentru învăţământul românesc?

Universităţile în vâltoarea crizei

Deşi, la prima vedere, conceptul de fuziune este mai potrivit unei dezbateri despre lumea corporaţiilor decât cea a universităţilor, acest concept este din ce în ce mai des întâlnit şi în legătură cu facultăţile din România şi din lume, în condiţiile crizei economice. Dificultăţile economice, dezvoltarea sistemului educaţional universitar pentru profit precum şi forţele contradictorii care afectează simultan sistemul de învăţământ înspre centralizare şi descentralizare impun o reanalizare a universităţilor din România în termeni de eficientizare şi de reduceri de costuri.

Beneficiile fuzionării

Unul din principalele avantaje ale unei fuziuni este acumularea resurselor. Studenţii de la o universitate formată prin fuzionarea a două instituţii de învăţământ superior vor putea folosi căminele, bibliotecile, laboratoarele, sălile de clasă şi facilităţile ambelor instituţii, aceasta devenind, astfel, mai atractivă pe piaţă. La rândul său, creşterea numărului de studenţi facilitează atragerea sponsorizărilor, fie private sau de stat, fonduri care pot fi investite în cercetare, biblioteci sau în modernizarea facilităţilor de studiu. Nu în ultimul rând, fuzionarea permite o reorganizare şi diversificare a programelor de studiu, accentul punându-se pe programele de calitate, instituţia debarasându-se, astfel, de programele neperformante.

Dezavantajele fuziunii: de la costurile pe termen scurt, la corupţia pe termen lung

Fuziunea implică şi dezavantaje, mai ales în cazul universităţilor de stat. Dacă instituţiile de învăţământ privat îşi pot echilibra bugetele printr-un calcul economic eficient şi simplu de monitorizat, în cazul universităţilor de stat, fuziunea implică costuri mari şi o perioadă mai lungă de aşteptare. Din cauza birocraţiei şi a orgoliilor profesorale, fuziunea între universităţile de stat s-ar putea realiza în detrimentul studenţilor şi a calităţii serviciilor de învăţământ, după cum e de aşteptat să se întâmple într-o instituţie pentru care profitul nu reprezintă un factor decisiv.

Însă, cele mai mari costuri, cele legate de corupţie, vor apărea de-abia după fuziune, când viitorul rector va avea sub conducere mai multe catedre şi, implicit, un buget mai mare. Cu cât fondurile publice vor fi mai mari, cu atât incitativul către acte de corupţie va creşte. În cazul instituţiilor cu finanţare de stat, cea mai puţin viciată metodă de management ar fi aceea care implică descentralizarea puterii de decizie şi, implicit, ramificarea căilor prin care se alocă sumele de bani.

Dacă până acum universităţile de stat aveau probleme în ceea ce priveşte controlul şi distribuţia fondurilor către facultăţi, după fuziune e de aşteptat ca acestea să se agraveze. Subordonarea defectuoasă ar putea duce la creşterea birocraţiei, efect care, pe termen lung, ar spori cheltuielile, subminând astfel ţelul fuziunii.