Astăzi, cu ocazia începutului anului universitar, Ministerul Educaţiei a făcut public un top al programelor oferite de universităţile din România. Crezi că această ierarhizare va pune capăt „fabricilor de diplome?”

Conform ministerului, acest top nu se doreşte a fi o ierarhizare a universităţilor în sine: „Clasificarea este un instrument în folosul universităţilor, pentru a-şi centra mult mai bine activitatea. În România s-a petrecut o disipare a resurselor, în care foarte multe universităţi, fie că puteau, fie că nu puteau, încercau să intre în activităţi pe care nu puteau să le ducă cu succes la bun sfârşit. De aceea, acest efort de clasificare va duce la o reaşezare a resurselor, în funcţie de capacitatea specifică a fiecărei instituţii de a-şi îndeplini misiunea către societate” a declarat ministrul de resort, Daniel Funeriu.

Am aflat ce ştiam deja: majoritatea instituţiilor de învăţământ superior din România  nu sunt competitive

Topul universităţilor oferă mai multă claritate în învăţământul universitar, făcând oficial ceea ce se vehicula, până în prezent, doar la nivel informal: majoritatea instituţiilor de învăţământ superior din România (printre care, un număr îngrijorător de ridicat de facultăţi private) nu sunt competitive. Cu toată revolta rectorilor acestora şi acuzaţiile de lipsă de obiectivitate aduse la adresa ministerului, nu a venit ca un secret pentru nimeni faptul că programele oferite de universităţi ca Spiru Haret, Danubius sau Valahia nu se ridică nici măcar la valoarea hârtiei pe care este tipărit certificatul de absolvire.

Fuzionare sau faliment?

Universităţile sunt confruntate cu un număr tot mai restrâns de studenţi, din cauza încercărilor de combatere a fraudei la Bacalaureat, numărul absolvenţilor de anul acesta fiind de doar 111.000, cu 50.000 mai puţini decât în anul precedent. În momentul în care studenţii actuali vor absolvi cursurile universitare la care sunt înscrişi, facultăţile (mai ales cele particulare) se vor găsi într-o situaţie de criză acută. În aceste condiţii, ierarhizarea ajută în sensul în care facultăţile private îşi pot folosi programele eficiente şi de calitate drept atuuri în încercarea de supravieţuire/fuzionare cu alte facultăţi cu programe complementare, lucru care va fi, eventual, benefic pentru învăţământul universitar particular din România şi credibilitatea acestuia.

Crezi că această ierarhizare va pune capăt „fabricilor de diplome?”