Faptul că mai puţin de 50% dintre copii nu au luat examenul de bacalaureat poate fi considerat un eşec, din punctul de vedere al sistemului. Dar cred că, dincolo de asta, rezultatele Bac-ului din 2011 sunt un test al adevărlui şi aş putea spune că este un act de curaj, de a pune în oglindă ceea ce înseamnă învăţământul la ora actuală. E limpede că un astfel de rezulat nu este consecinţa unui an sau doi de ministeriat, a unuia sau altuia dintre miniştri, ci a multor ani din urmă.

Sistemul este depăşit şi încremenit în proiectul lui anterior. Rezultate bune la acest examen de bacalaureat presupun transformări foarte importante de sistem şi de arhitectură curiculară

Sunt două cauze importante ale rezultatelor slabe: una de formă şi una de fond. Cea de formă, şi cea mai inconfortabilă pentru toată lumea, este prezenţa echipamentelor de supraveghere, care a limitat posibilitatea elevilor de a se inspira unii de la alţii.

Eu nu agreez o astfel de soluţie, pentru că lucrurile nu funcţionează aşa. Dar această măsură a avut meritul de a reduce dramatic posibilitatea de a se inspira unii de la alţii şi a de a copia. Şi a pus în acelaşi timp în lumină defecte structurale de sistem, acumulate de-a lungul multor ani. O a doua cauză foarte importantă, de fond, o reprezintă sistemul însuşi, care, în momentul de faţă este depăşit şi încremenit în proiectul lui anterior. Rezultate bune la acest examen de bacalaureat presupun transformări foarte imprtante de sistem şi de arhitectură curiculară.

Soluţii pe termen mediu

În primul rând, e  nevoie de un alt tip de arhitectură curiculară, un alt fel de a face şcoală. În al doilea rând, este nevoie de a pune o lumină onestă pe ceea ce înseamnă performanţa profesorilor. În al treilea rând, este vorba despre modalitatea de implicare a elevilor în ceea ce înseamnă o şcoală performantă şi cu posibilitatea de a-şi dezvolta cunoştinţele şi abilităţile aşa cum trebuie.

Soluţii pe termen scurt

Primele momente importante într-un proces de transformare sunt ieşirea din negare, conştientizarea şi acceptarea acestui rezultat. Oricât ne-ar supăra, oricât nu ne-ar conveni, trebuie să recunoaştem că acum suntem aici. E posibil ca, dacă măsurile de supravegehre de anul viitor sunt mai drastice, rezultatele să fie şi mai scăzute de 44%.

În al doilea rând este vorba despre relaţia dintre profesori în raport cu materia ca atare. Pentru că acolo unde, de exemplu, niciun elev sau foarte puţini nu iau examenul de bac, atunci acolo este şi o problemă de competenţă profesională. Eu m-am uitat pe subiectele de matematică şi am constat că aproximativ într-o oră, folosind cunoştinţe relativ elementare de clasa a 9-a, a 10-a, a 11-a şi a 12-a, am reuşit să acumulez, cam 60-65 de puncte, care îmi permiteau să iau proba de matematică fără probleme. Din acest punct de vedere, în opinia mea, pentru Bacul din 2011, problema nu este de dificultate a subiectelor.

Este momentul pentru a pune în discuţie alternative educaţionale, cum este cea a bacalaureatului internaţional în şcolile publice

Cred că este momentul propice pentru a pune în discuţie şi alternative educaţionale la ceea ce înseamnă examenul de bacalaureat naţional, cum este de exemplu alternativa bacalaureatului internaţional în şcolile publice din România.  Progtamul de Diplomă BI (www.ibo.org/diploma) este un curiculum de doi ani de zile, echivalent al claselor a 11-a şi a 12-a, în care elevii parcurg 6 arii curiculare şi dau examen la cele şase probe. Plus un al 7-lea examen, care este unul de teorie a cunoaşterii, în cadrul căruia trebui să scrii un eseu de 4000 de cuvinte. Este vorba, în acest tip de bac, despre o filosofie curiculară mai aerisită, despre un număr de examene egal cu numărul de discipline şi despre o evaluare care nu permite incorectitudinile.