Preşedintele Traian Băsescu a comis un act de violenţă asupra copilului în 2004, se spune în motivarea magistraţilor Judecătoriei Sectorului 1, în procesul pe care Traian Băsescu i l–a intentat lui Dinu Patriciu pentru prejudiciu de imagine. După ce acum doi ani a plâns si a spus Să-ti fie rusine, Dinu Patriciu, acum e cazul ca presedintele sa se uite in oglindă si să spună: Să-ti fie rusine, Traian Băsescu!

Liderul Asociaţiei 21 decembrie, Teodor Mărieş, a intrat în greva foamei, ca semn de protest faţă de încălcarea Legii recunoştinţei de către guvernul României. Ioan Savu, unul din liderii revoluţionari din Timişoara şi cel care a negociat cu Dăscălescu, prim-ministrul comunist, eliberarea oraşului în 20 decembrie '89, s-a solidarizat cu protestul lui Teodor Mărieş, declarând că „Guvernul României, Primul Ministru şi Parlamentul României, în cea mai mare parte a sa, aruncă la gunoi Revoluţia Română din Decembrie 1989, şi prin Legea 410 , taie drepturile conferite de Legea 341/2004, Luptătorilor Remarcaţi în Revoluţia din Decembrie 1989 şi Urmaşilor Eroilor Martir.” Mai putem vorbi de stat de drept în România când legile sunt încălcate chiar de cei care trebuie să le aplice?

Parlamentul a fost dizolvat. Principalul partid de guvernământ este investigat pentru corupţie. Procesul fostului lider al acestui partid, fost prim ministru al ţării a început. La rândul lor, foşti miniştrii sunt investigaţi pentru corupţie şi crime de război. Nu, aceste cuvinte nu descriu o fantezie mioritică, ci reprezintă evenimentele care au zguduit lumea politică din Croaţia în ultima săptămână. Pot reprezenta evenimentele din Croaţia un exemplu pentru lupta anticorupţie din România?

UPDATE Traian Băsescu a declarat recent că magistraţii ar trebui să fie responsabili şi să nu mai dea câştig de cauză bugetarilor care îşi câştigă drepturile în instanţă. "Poate mâine, poimâine veţi stabili prin hotărâri judecătoreşti cine este preşedintele României", a declarat preşedintele statului la reuniunea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei. Preşedintele le-a cerut magistraţilor să indice şi "sursa de finanţare" atunci când dau hotărâri împotriva legilor adoptate pentru diminuarea veniturilor unor categorii. Aceste declaraţii vin în replică după ce magistraţii au declarat că Băsescu face o confuzie cu privire la rolul autorităţilor. Guvernul trebuie să ia decizii care să susţină interesele ţării, judecătorii trebui să verifice dacă acestea respectă drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Spunesitu.ro va propune o dezbatere foarte incitantă asupra chestiunii drepturilor salariale ale bugetarilor.  Ionela Gavril susţine că o abordare economică a chestiunii drepturilor salariale duce la negarea democraţiei. Ea arată cum ar fi putut guvernul să scadă cheltuielile bugetare fără încălcarea drepturilor individuale. Daniel Gabriel Secară, fără a fi de partea lui Traian Băsescu, este de părere că economia nu se face la tribunal. El susţine că actul juridic trebuie să respecte legile economiei, sau, în caz contrar, declarăm oficial falimentul de stat, bucuroşi fiind că drepturile salariale ale bugetarilor au fost respectate. A declara că democraţia trebuie salvată, în detrimentul indivizilor, e un non-sens, crede el. Aşadar, ce salvăm: democraţia, indivizii sau economia? Putem să le salvăm pe toate? Spune şi tu!

Cum garantăm independenţa justiţiei? A fost întrebarea la care au încercat să răspundă invitaţii Mesei rotunde „Revizuirea Constituţiei şi garanţiile privind independenţa justiţiei”, organizate de Fundaţia Konrad Adenauer, pe 28 septembrie 2011. În centrul discuţiei s-a plasat modificarea adusă de proiectul lui Traian Băsescu de revizuire a Constituţiei, potrivit căreia judecătorii nu se mai supun doar legii şi Constituţiei, ci şi deciziilor Curţii Constituţionale. Toţi cei prezenţi la dezbatere (preşedintele CSM, preşedintele AMR, preşedintele ÎCCJ, reprezentanţi ai CCR) au căzut de acord asupra faptului că o astfel de modificare a Constituţiei afectează independenţa justiţiei şi ridică şi probleme de raportare a dreptului intern la dreptul internaţional.

Ca urmare a măsurilor de austeritate, dar şi a jocului de-a mărirea salariilor cu profesorii, categorii diverse de bugetari şi-au obţinut, în 2008, 2009 şi 2010, drepturile salariale în instanţe. Numai că Guvernul Boc a amânat plata acestora pentru 2012, 2013 şi 2014. Considerând că amânarea este nelegală, bugetarii, beneficiari ai acestor titluri executorii, au contestat în instanţe amânarea plăţilor. Unele instanţe au considerat că Guvernul este îndreptăţit să amâne plăţile, în timp ce altele au considerat că măsurile guvernamentale încalcă CEDO, titlurile executorii neputând fi amânate. Procurorul general al României, dar şi Curtea Constituţională consideră îndreptăţită amânarea plăţii drepturilor salariale. Cât de legală este amânarea de către Guvernul Boc a plăţii drepturilor salariale obţinute de bugetari în instanţe? Când vor mai primi bugetarii drepturile salariale obţinute în instanţe?

Dominique Strauss-Kahn este aproape liber. Procurorii statului New York au decis renunţarea la acuzaţiile împotriva acestuia, în urma dezvăluirilor care au afectat credibilitatea lui Nafissatou Diallo, camerista care l-a acuzat pe fostul director FMI de viol şi abuz de natură sexual. Judecătorul va lua hotărârea finală la 18:30 ora României, returnându-i acuzatului paşaportul şi libertatea. Care crezi că va fi viitorul lui DSK?

Dacă eşti om serios şi nu ai legături cu lumea interlopă, nu ai de ce să-ţi faci griji, spun diverşi cetăţeni, pentru a-şi face curaj, după ce o ţară întreagă a văzut ce s-a întîmplat la Deta. „Acolo s-au bătut ei între ei, interlopiii noi, oamenii obişnuiţi, nu avem de a face cu aşa ceva.” Aşa să fie?  Suntem noi, cetăţenii obişnuiţi, feriţi de pericole, într-o ţară în care poliţia stă şi se uită cum se taie între ei interlopii?  Şi mai rău, ce ne facem dacă poliţiştii sunt mână în mână cu interlopii? Noi, neinterlopii, care plătim taxe la stat ca să ne apere, ce facem? Halal siguranţă! Ce s-a întâmplat la Deta nu este un caz izolat în peisajul relaţiilor de complicitate dintre poliţie, demnitari locali şi interlopi. Chiar dacă, în cele din urmă şeful poliţei locale a fost demis, problema rămâne. Spunesitu.ro vă prezintă şi alte cazuri similare din ţară, în care au fost luate unele măsuri, după consumarea faptelor.  Dar fenomenul continuă să se manifeste. Asta ne arată că poliţia, ca instituţie a ordinii publice, are o problemă gravă, iar  statul nu reuşeşte să-şi protejeze cetăţenii. Semnalează şi tu un caz pe care îl cunoşti. Te te simţi apărat în oraşul tău?

Ceea ce s-a întâmplat în weekend la Deta nu este un caz izolat şi pune serioase întrebări cu privire la modul în care statul asigură securitatea indivizilor. Interesele economice satisfăcute la nivel politic sunt, în mod evident, păguboase şi periculoase pentru un stat.  În general, ele afectează siguranţa cetăţeanului în mod indirect. Când vine vorba însă despre legăturile dintre politic şi poliţie, cum este cazul Deta, siguranţa cetăţenilor este afectată în mod direct şi grav. Acest caz pune în discuţie însuşi rolul statului în România de azi. Zi de zi, statul intervine agresiv în aspecte ale vieţii noastre în care nu aar trebui să se amestece. Însă când trebuie să-şi îndeplinească rolul său principal, de asigurare a siguranţei cetăţenilor săi, nu face nimic. Sau sună la 112. Ce fel de stat avem şi când ne apără el, dacă nu atunci când suntem în pericol?

Ai luat un credit avantajos cu doi, trei ani în urmă, ai avut o rată previzibilă şi te-ai trezit dintr-odată că s-a dublat? De semnat ai semnat contractul, ai agreat o dobândă convenabilă cu banca, dar nu ţi-ai pus problema modificării cursului valutar, într-o măsură atât de mare. Ce mai poţi să faci, când ai semnat deja un contract? Ce poţi să faci, ca să nu ajungi la imposibilitatea de a-ţi mai achita ratele sau, mai rău, să ajungi să fii executat silit? Avocatul Gheorghe Piperea spune că este mult mai avantajos, pentru bănci, să renegocieze aceste contracte, astfel încât ele să devină executabile de către clienţi. Dacă băncile nu vor fi de acord, există un nou temei legal, în baza căruia insanţele vor da sentinţe favorabile clienţilor. Tu ce soluţii propui pentru a rezolva problema ratelor mari la bănci?

Raportul pe justiţie care va fi adoptat azi de Comisia Europeană, pare să fie favorabil României, din punct de vedere politic, în sensul în care se speculează că ţara noastră ar putea scăpa de monitorizarea pe acest domeniu în 2012. Zvonul că România ar putea scăpa de ochiul UE este paradoxal, atâta timp cât, din punct de vedere tehnic, CE şi-a păstrat criticile la adresa sistemului de românesc de justiţie. Directorul TI, Victor Alistar, a spus, într-un interviu pentru spunesitu.ro, că Rapoartele Bruxelles-ului sunt negociate cu Bucureştiul şi din acest nu mai sunt relevante. Probabil că de aceea s-a şi hotărât UE să renunţe la monitorizare (MCV). Mai au aceste Rapoarte vreo importanţă, dacă nu mai există sancţiuni pentru România? Ridicarea monitorizării va însemna oare şi intrarea României în Schengen?

Ca urmare a unei practici judiciare neunitare, procurorul general a sesizat  Înalta Curte, cu privire la cuantumul despăgubirilor pe care statul le datorează societăţilor comerciale privatizate, care suferă prejudicii de pe urma restituirilor către foştii proprietari. Unele instanţe au considerat că societăţile comerciale prejudiciate trebuie să primească despăgubiri la valoarea de circulaţie a imobilului respectiv. Alte instanţe au considerat că despăgubirea trebuie să se limiteze la valoarea la care s-a vândut imobilul, în momentul privatizării societăţii. Aici apare dilema despăgubirilor: ar trebui să se acorde despăgubiri la nivelul actual de piaţă al imobilului, sau la valoarea la care a fost cotat imobilul, în momentul privatizării?

Noul Cod Civil, adoptat de Guvern, prin asumarea răspunderii, încă din 2009, va intra în vigoare 1 octombrie 2011. În timp ce Guvernul, prin Ministerul Justiţiei, consideră că noile coduri trebuie să intre în vigoare cât mai rapid, CSM, UNBR şi alte asociaţii consideră că judecătorii, procurorii şi avocaţii nu sunt pregătiţi încă pentru a le aplica. În trei luni nu se mai poate face mare lucru. Care vor fi consecinţele asupra actului de justiţie?

Curtea Constituţională a publicat motivarea deciziei din 17 iunie 2011, cu privire la proiectul de revizuire a Constituţiei, iniţiat de Traian Băsescu, la 1 iunie. Pe lângă prevederile declarate neconstituţionale (cele cu privire la imunitatea parlamentară, avizul obligatoriu al Curţii), Curtea a făcut şi sugestii cu privire la acele modificări asupra cărora Curtea nu are competenţa să se pronunţe: bicameralismul, avizul conform al Curţii în caz de suspendare sau introdcerea unor limite privind deficitul bugetar. Va ţine cont Parlamentul de sugestiile Curţii privind bicameralismul sau avizul obligatoriu pentru suspendarea Preşedintelui?

Modificările constituţionale propuse de Traian Băsescu şi înfiinţarea unui Gestapo Fiscal, Direcţia de Verificări Fiscale, reprezintă, în condiţiile de politizare instituţională excesivă, un atac la drepturile cetăţenilor. Sunteţi de acord ca, printr-o hotărâre de guvern şi o modificare constituţională, să devenim evazionişti din oficiu? Citiţi analiza Direcţia de verificări fiscale este un ANI pentru persoane fizice

Raportul pe justiţie va fi criticat de CSM, pentru că s-a opus revizuirii Constituţiei, crede Victor Alistar, director executiv Transparency International. În interviul acordat spunesitu.ro, Victor Alistar spulberă trei mituri care circulă pe la noi, cu privire la rapoartele de monitorizare pe justiţie ale Comisiei Europene. Alistar face afirmaţii tranşante:1.Rapoartele de monitorizare nu mai sunt obiective, dacă se negociază între Bucureşti şi Bruxelles. Politicienii care negociază la Bruxelles pentru forma Raportului pe Justiţie, nu fac niciun serviciu ţării. 2.Degeaba credem că aderarea la Schengen este condiţionată de Raportul pe justiţie. UE nu va ţine cont de el, ştiind că nu este obiectiv. 3.Presiunile din rapoartele de monitorizare nu sunt cerinţe impuse de Bruxelles, ci obligaţii la care politicienii români s-au angajat. Înţelegem prost agenda europeană. Dacă un subiect a ajuns pe agenda publică într-un mod deformat, politicienii îşi deformează comportamentul, ca să răspundă aşteptărilor.

Averile nejustificate ale persoanelor fizice vor fi impozitate cu 16%. Dacă în prezent există un ANI pentru controlul averilor demnitarilor, de-acum va exista şi un organism care va controla persoanele fizice: Direcţia de verificări fiscale. Sorin Blejnar, directorul ANAF, a anunţat care va fi activitatea viitoarei direcţii. Obiectivul acesteia este aceea de a impozita cu 16% veniturile presupus nedeclarate de către persoanele fizice. Vezi OUG de modificare a Codului fiscal, din 23 decembrie 2010.