Averile nejustificate ale persoanelor fizice vor fi impozitate cu 16%. Dacă în prezent există un ANI pentru controlul averilor demnitarilor, de-acum va exista şi un organism care va controla persoanele fizice: Direcţia de verificări fiscale. Sorin Blejnar, directorul ANAF, a anunţat care va fi activitatea viitoarei direcţii. Obiectivul acesteia este aceea de a impozita cu 16% veniturile presupus nedeclarate de către persoanele fizice. Vezi OUG de modificare a Codului fiscal, din 23 decembrie 2010.

Direcţia de verificări fiscale, organismul prin care se pune în aplicare o OUG din 23 decembrie 2010

Directorul ANAF, Sorin Blejnar, a declarat, într-un interviu din 6 iunie 2011, că se va înfiinţa Direcţia de verificări fiscale, pentru persoane fizice cu averi mari. Scopul este acela de a impozita cu cota de 16%  veniturile care se dovedesc nedeclarate de către persoanele fizice. Blejnar a mai spus că această Direcţie are în vizor nişte grupuri ţintă de contribuabili: profesiile liberale, dar şi persoanele care obţin venituri din tranzacţii cu terenuri, din închirieri, etc.

Activitatea viitoarei Direcţii din cadrul ANAF, prezentată de Sorin Blejnar nu este o noutate absolută, având în vedere că există un o OUG în acest sens, adoptată de Guvern, încă din 23 decembrie 2010: OUG nr. 117 din 23 decembrie 2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Înfiinţarea Direcţiei de verificări fiscale pentru persoanele fizice, anunţată de Blejnar, nu este aplicarea acestei OUG din 23 decembrie 2010.

Vrea Băsescu să elimine din constituţie caracterul licit al dobândirii averii, hop şi Blejnar cu Hotărârea de Guvern privind înfiinţarea Direcţia de verificări fiscale

Deci, înfiinţarea unei Direcţii de verificări fiscale pentru persoane fizice este  o idee mai veche, consacrată de OUG nr. 117 din 23 decembrie 2010.  Coincidenţa este că declaraţiile şefului ANAF privind înfiinţarea acestui departament  vin în acelaşi timp cu proiectul de revizuire a Constituţiei, care vizează şi eliminarea prezumţiei de dobândire licită a averii.

Proiectul Guvernului de modificare a Codului fiscal prevede impozitarea cu 16% a veniturilor nedeclarate a căror natură nu este cunoscută, la momentul controlului, de către ANAF. Potrivit OUG 117/2010, organul fiscal are dreptul de a efectua un control fiscal prealabil al situaţiei fiscale personale a persoanelor fizice, cu privire la impozitul pe venit.

Verificarea constă  în  comparaţia veniturilor declarate de contribuabili şi situaţia fiscală personală a contribuabilului.

Dacă organul fiscal constată o diferenţă semnificativă  între veniturile declarate de  contribuabili şi situaţia fiscală personală, acesta continuă verificarea, prin  comunicarea avizului de verificare  şi stabileşte baza impozabilă.

Este considerată diferenţă semnficativă între veniturile declarate şi cele realizate acea diferenţă mai mare de 10%, dar nu mai puţin de 50.000 lei.

OUG  nr. 117/2010 prevede că activitatea de control se va stabili, ulterior, prin hotărâre de Guvern.

Direcţia de verificări fiscale şi eliminarea prezumţiei de dobândire licită a averii. Această direcţie va fi un fel de ANI, dar instituit pentru a controla averile persoanelor fizice

Dacă prevederea potrivit căreia se elimină prezumţia de dobândire legală a averii va deveni realitate, atunci ea va permite viitoarei Direcţii de verificări fiscale pentru persoane fizice să impoziteze nişte venituri („averi”),  doar susceptibile de a fi dobândite ilicit. Acest departament va fi un fel de ANI, instituit pentru a controla averile persoanelor fizice. Cu diferenţa că ANI este un organism ce verifică modul de dobândire al averilor celor ce ocupă funcţii publice.

În anumite limite, activitatea ANI poate fi justificată, prin prisma faptului că funcţia publică presupune şi o expunere mai mare şi obligaţii în plus. Însă un control al „averilor” persoanelor fizice, mai ales în contextul eliminării prezumţiei dobândirii licite, aduce o gravă atingere dreptului de proprietate.

Dacă va fi eliminată prezumţia dobândirii licite a averii, ANI se va politiza şi mai mult, devenind un instrument clar de şantaj politic

ANI este răspunzătoare, în prezent, de controlul averilor tuturor celor care deţin funcţii publice. Sunt controlate averile acelor demnitari, în privinţa cărora se constată o diferenţă de 10.000 de euro între modificările intervenite în avere pe durata exercitării demnităţilor şi funcţiilor publice şi veniturile realizate în aceeaşi perioadă (art. 18 din Legea ANI).

Averile demnitarilor sunt controlate în prezent, dar sub rezerva unei limitări în timp (pe durata funcţiei publice, dar şi după trei ani de la încetarea exercitării funcţiei) (art. 8 din Legea ANI).

La art. 8, alineat 3 din Legea ANI, principiile după care se desfăşoară activitatea de evaluare sunt legalitatea, confidenţialitatea, imparţialitatea, independenţa operaţională, celeritatea, buna administrare, dreptul la apărare, precum şi prezumţia dobândirii licite a averii.

Până în prezent, cel puţin din punct de vedere legal, exista această prezumţie de dobândire licită a averii. Dacă se va modifica însă Constituţia, în sensul eliminării prezumţiei de dobândire licită, atunci ANI se va transforma dintr-un organism ce vrea să combată corupţia, într-un veritabil instrument de şantaj politic.

Legea ANI a fost declarată neconstituţională tocmai pe motivul că nu se respecta prezumţia de dobândire licită a averii

Până în mai 2010, ANI putea confisca averile demnitarilor, înainte de a exista o decizie a instanţei, care să arate că averea respectivă a fost într-adedvăr dobândită ilegal, pe timpul mandatului funcţiei publice.

În mai 2010, CCR a declarat neconstituţională Legea ANI, pe motiv că încălca prezumţia de dobândire licită a unor bunuri (art. 44 alin. (8) si (9) din Constituţie). Curtea a decis că dispunerea confiscării averii, de către inspectorii de integritate ai ANI, „nu face decât să aducă atingere prezumţiei de dobândire licită a unor bunuri, ceea ce nu poate conduce decât la concluzia neconstitutionalităţii acestor dispoziţii de lege”. De asemenea, „conficarea bunurilor este o măsură reglementată constituţional, doar în cazul săvârşirii unor infracţiuni sau contravenţii, adică în situaţii constatate, în condiţiile legii, ca reprezentând fapte cu un anumit grad de pericol social” (Decizia CCR nr. 415/2010).

Un alt argument al Curţii, în motivarea neconstituţionalităţii confiscării averilor de către un organism ca ANI, a fost acela că se încalcă şi prevederile art. 23 alin. (11) din Constituţie referitoare la prezumţia de nevinovăţie, prin posibilitatea inspectorilor de integritate de a solicita instanţei de judecată competente confiscarea unei părţi a averii, sau a unui bun determinat, pronunţându-se asupra vinovăţiei unei persoane. Asta pentru că ANI putea solicita confiscarea averii, în absenţa unei hotărâri judecătoreşti definitive, prin care să se stabilească vinovăţia, penală ori contravenţională.