Ca urmare a unei practici judiciare neunitare, procurorul general a sesizat  Înalta Curte, cu privire la cuantumul despăgubirilor pe care statul le datorează societăţilor comerciale privatizate, care suferă prejudicii de pe urma restituirilor către foştii proprietari. Unele instanţe au considerat că societăţile comerciale prejudiciate trebuie să primească despăgubiri la valoarea de circulaţie a imobilului respectiv. Alte instanţe au considerat că despăgubirea trebuie să se limiteze la valoarea la care s-a vândut imobilul, în momentul privatizării societăţii. Aici apare dilema despăgubirilor: ar trebui să se acorde despăgubiri la nivelul actual de piaţă al imobilului, sau la valoarea la care a fost cotat imobilul, în momentul privatizării?

Sesizarea ÎCCJ se referă la cuantumul despăgubirilor oferite societăţilor comerciale privatizate care au fost prejudiciate

Procurorul General al României a sesizat Înalta Curte (ÎCCJ) cu un recurs în interesul legii (RIL) în privinţa despăgubirilor acordate societăţilor comerciale, care au fost prejudiciate, prin faptul că au fost nevoite să restituie unele imobile în natură, sau echivalent. Înalta Curte a fost sesizată întrucât s-a constatat că în practica judiciară nu există un punct de vedere unitar cu privire la aplicarea dispoziţiilor cuantumului despăgubirilor acordate societăţilor comerciale de instituţiile publice implicate în procesul de privatizare, ca urmare a retrocedării unor imobile foştilor proprietari.

Cum s-a ajuns la practica neunitară a instanţelor

În urma valului de privatizări din perioada 1997-1998, în patrimoniul fostelor societăţi de stat se aflau şi imobile naţionalizate care nu fuseseră restituite, încă, foştilor proprietari. Pentru acele situaţii în care imobilele aflate în patrimoniul societăţilor comerciale au fost restituite în natură, sau în echivalent, proprietarului de drept, societatea comercială beneficiază de despăgubiri. Aici apare dilema cuantumului despăgubirilor, pe care statul (prin diverse instituţii publice) trebuie să le acorde acestor societăţi comerciale. Ar trebui să acorde despăgubiri la nivelul actual de piaţă al imobilului, sau ar trebui despăgubit la valoarea la care a fost cotat imobilul, în momentul privatizării?

Unele instanţe au considerat că statul trebuie să despăgubească la valoarea de piaţă, în timp ce altele au considerat că despăgubirea trebuie să se limiteze la valoarea actualizată, în raport cu indicele de inflaţie de la momentul predării efective a bunului. Ca un reprezentant al statului, procurorul general a considerat, la rândul său, că statul trebuie să se limiteze la o despăgubire reprezentând valoarea actualizată a imobilului din momentul privatizării. Înalta Curte poate să admită sau poate să respingă acest recurs în interesul legii (RIL), promovat de Procurorul general.

Dacă ÎCCJ va fi de acord cu procurorul general şi va considera că despăgubirile trebuie stabilite la valoarea actualizată a imobilului din momentul privatizării,  societăţile comerciale vor fi nedreptăţite

Dacă Înalta Curte va admite recursul în interesul legii promovat de procurorul general, atunci toate instanţele vot trebui să soluţioneze cererile de despăgubire în acelaşi sens: să stabilească cuantumul despăgubirilor societăţilor comerciale prejudiciate de restituirea în natură la valoarea imobilului din momentul privatizării, şi nu la valoarea actuală de piaţă. Este o soluţie ce favorizează contribuabilul, în sarcina căruia cad aceste despăgubiri. Dar este o soluţie echitabilă pentru societăţile comerciale, care trebuie să cumpere un nou imobil, în locul celui retrocedat, la valoarea actuală de piaţă?

Instanţele care au decis că prejudiciul instanţelor nu trebuie reparat integral (despăgubirile să fie stabilite la valoarea la care a fost cotat imobilul în momentul privatizării) au argumentat că societăţile comerciale sunt obligate să procedeze, la anumite intervale de timp, la actualizarea valorii contabile a imobilelor din patrimoniu. Ca urmare a acestei actualizări, bunurile primesc o nouă valoare contabilă, înscrisă, ca atare, în evidenţele financiare ale societăţii. Această valoare se impune a fi avută în vedere la stabilirea cuantumului despăgubirilor acordate.

Dacă ÎCCJ va considera că despăgubirile trebuie stabilite la nivelul actual de piaţă,  contribuabilul va plăti mai mult

Instanţele care au dat decizii prin care au obligat statul (instituţiile implicate în privatizare), să plătească despăgubiri la valoarea de piaţă, au invocat faptul că societatea comercială este nevoită, pentru menţinerea volumului de activitate, să achiziţioneze alte imobile cu destinaţia de spaţii de producţie, ceea ce nu se poate realiza cu suma de bani reprezentând valoarea contabilă reactualizată şi nici cu valoarea reactualizată a preţului acţiunilor din contractul de privatizare.

Un alt argument invocat, în acest sens, a fost că actele normative succesive în materie au prevăzut că statul va plăti societăţilor comerciale o despăgubire care să reprezinte echivalentul bănesc al prejudiciului cauzat prin restituirea în natură a imobilelor deţinute de societatea comercială către foştii proprietari.

Dacă Înalta Curte va da dreptate acelei categorii de instanţe care a obligat statul la despăgubiri la valoarea de circulaţie a imobilului retrocedat, atunci rezultatul va fi o şi mai mare îndatorare a statului. Şi această îndatorare va fi suportată, în mod evident, de către cetăţenii contribuabili.

În acest context, care ar trebui să fie cuantumul despăgubirilor: unul stabilit la nivelul actual de piaţă al imobilului, sau la valoarea la care a fost cotat imobilul în momentul privatizării?

sursa foto © popescu-legal.com