Cum garantăm independenţa justiţiei? A fost întrebarea la care au încercat să răspundă invitaţii Mesei rotunde „Revizuirea Constituţiei şi garanţiile privind independenţa justiţiei”, organizate de Fundaţia Konrad Adenauer, pe 28 septembrie 2011. În centrul discuţiei s-a plasat modificarea adusă de proiectul lui Traian Băsescu de revizuire a Constituţiei, potrivit căreia judecătorii nu se mai supun doar legii şi Constituţiei, ci şi deciziilor Curţii Constituţionale. Toţi cei prezenţi la dezbatere (preşedintele CSM, preşedintele AMR, preşedintele ÎCCJ, reprezentanţi ai CCR) au căzut de acord asupra faptului că o astfel de modificare a Constituţiei afectează independenţa justiţiei şi ridică şi probleme de raportare a dreptului intern la dreptul internaţional.

Supunerea judecătorilor deciziilor Curţii Constituţionale a stârnit dezbateri aprinse

Principalele trei elemente luate în discuţie au fost supunerea judecătorilor deciziilor Curţii Constituţionale, mărirea duratei reţinerii persoanelor de la 24 la 48 de ore şi democratizarea CSM, prin mărirea numărului de membri provenind din societatea civilă. De departe, cele mai multe controverse a stârnit modificarea referitoare la faptul că judecătorii ar trebui să se supună nu numai legilor şi Constituţiei, cum se întâmplă în prezent, ci ar trebui să se supună şi deciziilor Curţii Constituţionale.

Independenţa justiţiei ar fi grav afectată de faptul că judecătorii trebuie să se supună deciziilor Curţii Constituţionale

Una dintre modificările din proiectul Constituţiei lui Traian Băsescu se referă la introducerea în Legea fundamentală a obligaţiei judecătorilor de a se supune şi deciziilor Curţii Constituţionale. În avizul (iunie 2011) său de pe marginea constituţionalităţii proiectului de revizuire a Constituţiei, Curtea s-a pronunţat ambiguu, considerând că nu este necesară introducerea, în Constituţie, a unei prevederi exprese, prin care judecătorii să se supună deciziilor Curţii Constituţionale. De ce? Pentru că, spune Curtea, din prevederile actuale, oricum se subînţelege că judecătorii ar trebui să respecte deciziile Curţii. În prezent, Curtea spune că „judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii”. Curtea a considerat că „legea” trebuie înţeleasă în acest articol în sens larg, aici fiind inclusă şi Constituţia, şi deciziile Curţii Constituţionale.

Consilierul prezidenţial Ştefan Deaconu a motivat această modificare în Constituţie, prin faptul că deciziile instanţelor sunt şi ele susceptibile de neconstituţionalitate şi atunci trebuie să existe un organ (Curtea Constituţională), care să se poată pronunţa cu privire la constituţionalitatea deciziilor instanţelor.

Preşedintele AMR, Mona Pivniceru, reprezentantul ÎCCJ, Adrian Bordea, judecătorul CCR Iulia Motoc, dar şi reprezentanţii Comisiei de la Veneţia, au lăsat toţi să se înţeleagă că o subordonare a judecătorilor deciziilor Curţii ar afecta independenţa şi imparţialitatea justiţiei.

Supunerea judecătorilor deciziilor Curţii Constituţionale ridică o problemă mai generală a raportului dintre dreptul intern şi dreptul internaţional

Preşedintele AMR, Mona Pivniceru, a atras atenţia că o decizie a CCR nu poate dispensa judecătorul român de a aplica jurisprudenţa CEDO (art. 147 din Constituţia României), pentru că, dincolo de încălcarea independenţei justiţiei, apare şi problema mai generală, ce ţine de relaţia dintre dreptul intern şi cel european (consacrat de CEDO). Astfel, a spus Mona Pivniceru, cine ar trebui să răspundă pentru situaţia în care CEDO condamnă România pentru nişte sentinţe judecătoreşti, care s-au supus deciziilor CCR? Altfel spus, ce se întâmplă atunci când CEDO dă dreptate unei persoane care, în ţară nu a obţinut câştig de cauză, doar pentru că instanţele s-au supus unei decizii a Curţii Constituţionale?

Iulia Motoc, judecător la CCR: Curtea Constituţională nu este ţinută de CEDO, însă judecătorii interni trebuie să respecte Convenţia Europeană.

La această problemă a raportului dintre dreptul intern şi dreptul internaţional, Iulia Motoc a ajuns la aceeaşi concluzie, că judecătorii nu pot fi supuşi deciziilor CCR. Iulia Motoc a considerat că această modificare a Constituţiei nu poate fi făcută tocmai pentru că tipul de relaţie dintre dreptul intern şi cel internaţional este unul special. Astfel, spune Iulia Motoc, în timp ce judecătorii trebuie să respecte, în deciziile lor, jurisprudenţa CEDO, Curţii Constituţionale nu-i revine neapărat aceeaşi obligaţie. Argumentul a fost că dreptul internaţional (CEDO) primează în  faţa dreptului intern, doar pentru că aşa stabileşte Constituţia noastră şi de aceea CCR ar deţine cumva supremaţia.

Iulia Motoc a pus cumva în discuţie însăşi legitimitatea CEDO, nuanţând şi spunând că şi CEDO are contradicţiile ei în jurisprudenţă şi că indicat ar fi ca CCR să colaboreze pe cât posibil cu CEDO, însă există situaţii când Convenţia greşeşte. Tocmai pentru că există această relaţie diferită între CEDO şi CCR (relaţie de coordonare), pe de o parte şi judecătorii interni şi CEDO (relaţie de subordonare), pe de altă parte, judecătorii interni nu au cum să fie obligaţi să se supună deciziilor Curţii Constituţionale.

Prof. Ghoerghe Piperea, membru al Comisiei pentru o nouă Constituţie: „Textele din CEDO sunt norme cu putere practic supraconstituţională, adică sunt chiar mai puternice, în anumite condiţii, decât normele constituţionale”.

Sursa foro: http://www.twylah.com/