Intrarea în vigoare a Noului Cod Civil, alături de celelalte coduri (cod penal, cod de procedură civilă şi cod de procedură penală), fac obiectul unor mari controverse şi dispute între societatea politică (Parlament şi Guvern) pe de o parte şi societatea civilă şi asociaţiile magistraţilor şi avocaţilor pe de altă parte.

În timp ce Guvernul, prin Ministerul Justiţiei, consideră că noile coduri trebuie să intre în vigoare cât mai rapid, CSM, UNBR şi alte asociaţii consideră că judecătorii, procurorii şi avocaţii nu sunt pregătiţi încă pentru a le aplica.

Noile coduri juridice – un exemplu de proiect de societate?

Cele patru noi coduri sunt printre puţinele proiecte care s-au bucurat de consens în rândul partidelor politice, în perioada 2009-2010. Codul civil şi Codul penal au fost adoptate, prin asumarea răspunderii, în iunie 2009, fără ca opoziţia de la acea vreme (PNL şi UDMR) să depună o moţiune de cenzură.

De asemenea, codurile de procedură civilă şi penală au fost adoptate de Parlament, în iulie 2010, cu aprobarea tuturor partidelor parlamentare.

Nu în ultimul rând, legea de aplicare a Noului Cod Civil, care a prevăzut 1 octombrie 2011ca dată de intrare în vigoare a acestui act a fost votată recent, atât de partidele de la putere, cât şi de partidele de opoziţie.

În contextul în care asupra cărora există un consens în rândul tuturor partidelor politice din România sunt tot mai puţine,  adoptarea celor patru coduri pare să fie un exemplu de proiect de societate, care transcende interesele de partid.

Noile coduri judiciare, un angajament al României faţă de UE

Încă din 2009, monitorizarea României  în domeniul justiţiei s-a axat pe adoptarea şi implementarea cât mai rapidă a celor patru coduri şi a legilor de punere în aplicare a acestora. În acest sens, primul dintre cele patru obiective de referinţă din cadrul MCV (Mecanismului de Cooperare şi Verificare, adică monitorizarea pe justiţie) se referă la adoptarea de către România a celor patru coduri. Adoptarea rapidă a celor patru coduri, prin asumarea răspunderii, se explică astfel şi prin constrângerile permanente ale CE, cuprinse în rapoartele anuale de monitorizare a justiţiei.

Câteva modificări ale Noului Cod Civil:

- dobândirea de proprietate privată imobiliară se face numai prin înscrierea în cartea funciară; înscrierea în cartea funciară devine constitutivă de proprietate;

- posibilitatea soţilor de a putea opta între regimul comunităţii legale de bunuri şi separaţia bunurilor;

- se introduce un capitol privind respectul datorat fiinţei umane şi drepturile ei inerente (dreptul la viaţă, respectul vieţii private, dreptul la exprimare, integritate fizică a persoanei, respectul datorat persoanei şi după decesul său etc);

- se introduc două noi proceduri de divorţ (proceduri deja consacrate de Legea Micii Reforme), mai rapide: divorţul pe cale administrativă şi cel prin procedură notarială. Acestea sunt  posibile, potrivit noului cod, doar dacă soţii nu au copii minori şi ambii sunt de acord cu divorţul. Soţul care intentează divorţ poate obţine despăgubiri;

- încheierea căsătoriei între persoanele de acelaşi sex este interzisă expres în România, iar cele încheiate în străinătate nu sunt recunoscute. Nu sunt recunoscute nici parteneriatele civile încheiate în străinătate, indiferent dacă acestea au fost încheiate între persoane de acelaşi sex sau de sex opus. În prezent, nu acest tip de căsătorie nu este expres interzis de Codul civil;

- pot fi ipotecate şi bunurile mobile, nu doar cele imobile, ca în prezent;

- sunt introduse noi tipuri de contracte speciale precum: contractele de comision, de consignaţie, de expediţie, de transport, de agenţie, de intermediere, de depozit şi cel hotelier;

- sunt reglementate distinct contractele specifice mediului bancar - contul bancar curent, depozitul, facilitatea de credit şi închirierea casetei de valori. 

Poziţia diverşilor actori faţă de intrarea în vigoare, în octombrie 2011, a Noului Cod Civil

Preşedintele CSM, Horaţius Dumbravă: aplicarea Noului Cod va pune dificultăţi magistraţilor şi avocaţilor, care nu sunt încă pregătiţi

Preşedintele CSM, Horaţius Dumbravă, a susţinut că noul Cod Civil constituie un instrument de modernizare a României, însă şi-a exprimat preocuparea pentru intrarea în vigoare aşa de rapidă a Noului Cod Civil. Într-un comunicat al CSM Consiliul Superior al Magistraturii îşi exprima profunda preocupare în legătură cu adoptarea deciziei politice potrivit căreia noul Cod Civil va intra în vigoare la data de 01 octombrie a.c. CSM apreciază că, în  acest context, se impune accelerarea pregătirii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, dar şi a celorlalţi actori implicaţi în actul de justiţie.

Lavinia Curelea, preşedintele Secţiei Civile şi de proprietate intelectuală a ÎCCJ: 1 octombrie 2011 este un termen scurt pentru intrarea în vigoare a Codului

Lavinia Curelea, preşedintele Secţiei Civile şi de proprietate intelectuală a ÎCCJ, a subliniat termenul relativ scurt care a rămas până la intrarea în vigoare a noului Cod Civil, precizând că, în acest sens, judecătorii depun un efort susţinut. “A propune şi a primi o astfel de provocare este un act de curaj, dar şi de mare responsabilitate”, a declarat aceasta.

Gheorghe Florea, preşedintele UNBR: nici avocaţii nu au timp să se pună la punct cu noul cod

Preşedintele UNBR (Uniunea Naţională a Barourilor din România) Gheorghe Florea, consideră că noile prevederi în materie civilă nu avantajează nicio profesie juridică şi că cei aproximativ 26.000 de avocaţi din România sunt primii asupra cărora noul act normativ îşi va produce consecinţele. Totuşi, acesta subliniază că, până la data de 1 octombrie, nu toţi avocaţii vor avea posibilitatea efectivă de a acţiona în timp real în cunoaşterea codurilor.