Campania republicană nu dă semne că s-ar apropia de sfârşit. La sfârşitul săptămânii trecute, Rick Santorum a câştigat trei state, iar sondajele îl arată suflându-i în ceafă lui Mitt Romney, favoritul până săptămâna trecută. Perspectiva unei Convenţii Naţionale a partidului Republican incapabilă să decidă un candidat unic a devenit, din nou, un deznodământ destul de probabil. Care va fi, în cele din urmă, candidatul republican la preşedinţia Americii?

Discursul lui Victor Ponta a dat nastere catorva intrebari fundamentale si a pus un mare semn de intrebare cu privire la viitorul acestei aliante. De ce a avut Victor Ponta aceasta atitudine de legitimare a noului guvern? De ce Mihai Razvan Ungureanu a rămas absolut convins ca PSD il va sprijini pe termen lung? A intrat Ponta in capcana pedelistilor care, de doua saptamani, nu mai prididesc sa-i laude moderatia, echilibrul si maturitatea, sau de fapt este de la inceput pe aceeasi mana cu Băsescu, iar scopul comun a fost de a izola si compromite PNL? Va rezista USL pana la alegeri? Mai au Crin Antonescu si Victor Ponta acelasi scop: daramarea lui Băsescu si revenirea Romaniei pe calea democratiei? Sau moderatia si echilibrul de “om de stat” ale lui Ponta inseamnă că de fapt el nu a avut niciodată acelasi scopuri cu PNL? Nu ar trebui să fie acesta un prilej pentru Crin Antonescu să se gândească foarte serios la viitorul PNL?

Bruxelles-ul este, în aceste zile, un oraş foarte trist. Atunci când nu jeleşte problema monedei euro, oraşul suspină despre impotenţa serviciului său diplomatic, „Serviciul european de acţiune externă” (EEAS), condus de doamna Catherine Ashton.  Care va fi soarta doamnei Ashton şi a EEAS?

“Ne vom dedica toată energia si priceperea pentru a ajuta partidul să crească in sondaje.”, spune Elena Udrea intr-o postare scurtă pe blog. Suna ca un juramant pe Biblie rostit la Cotroceni. Aceasta postare si un interviu in ziarul Ring al lui Sebastian Lăzăroiu dezvăluie ce strategie urmează Traian Băsescu si PDL prin miscările “spectaculoase” pe care le-au făcut  in ultimele zile, numirea lui Mihai Răzvan Ungureanu ca prim minisru si înlocuirea tuturor ministrilor membri PDL. “Vom face tot posibilul pentru a-i recâstiga pe români de partea PDL, spune Elena Udrea. “As risca să spun că in sfârsit o vedem pe Alba ca Zăpada. Cred că trecem într-o etapă nouă. Deja vorbim despre un alt proiect de societate: România 2.0” , spune Sebastian Lăzăroiu, care vede alegeri parlamentare in 2013, impreuna cu alegeri prezidentiale, iar pe MRU il vede candidat la presedintie din partea dreptei. Lazaroiu sustine că aceasta este adevarata mostenire a lui Traian Băsescu si că miscarile de stradă au venit mănusă. Parcă au fost puse la cale de PDL”

Zilele acestea s-au împlinit 30 de ani de la distrugerea oraşului Hama de către dictatorul Havez Assad. Ca să nu rămână mai prejos, fiul acestuia, actualul dictator, Bashar Assad, a luat cu asalt oraşul rebel Homs, centrul revoltei contra regimului său. În jur de 300 de persoane şi-au pierdut viaţa în decursul a celei mai sângeroase zi de la începutul protestelor, în martie 2011.

În nicio tară europeană, un sef de serviciu secret in functie nu a fost numit prim ministru. Mai mult decat atat, nu exista caz in care primul ministru desemnat sa ramana si director al unui serviciului de informatii. Razvan Ungureanu nici macar nu a amintit despre o suspendare-fie ea si temporara-din aceasta functie. Sef de serviciu si prim-ministru nu-i prea mult pentru un om?  Dar pentru o democratie? De ce nu demisionează Razvan Ungureanu din fruntea SIE?

UPDATE: Toti ministrii PDL din guvern, inclusiv Elena Udea, vor fi inlocuiti la cererea lui Emil Boc. Vor fi ministri noi, repartizati dupa vechea structura. Dar, vorba Elenei Udrea: 'continuam împreună." 

Traian Băsescu nu va fi deranjat cu nimic de Razvan Ungureanu in planurile sale. Lucrurile se vor desfasura, ca si pana acum, dupa dorintele si interesele presedintelui. Deosebirile sunt că Razvan e mai informat-că doar e seful SIE, mai destept, mai instruit, mai diplomat, arată mai bine si va sti sa primească  ordinele mai cu demnitate. Se spune că dacă te bagi în laturi te mananca porcii. Sau poate pe Razvan Ungureanu nu-l vor manca. Daca urmatoarea sa miscare este aceea de a candida la presedintie, atunci probabil I se pare că merita “sacrificiul”.

Cel mai interesant va fi de urmărit: cum se va descurca Razvan Ungureanu cu Elena Udrea?

PS. Protestatarii isi adapteaza costumatia la noile conditii. In imagine Radu Fatulescu, Vasi Băescu si Bogdan Brătianu

Un grup de parlamentari eleni, 10% din Parlamentul de la Atena, au cerut zilele trecute discutarea datoriilor Germaniei fata de Grecia, de peste 54 de miliarde de euro, din timpul celui de al-Doilea Razboi Mondial. Pentru noi, in Romania, acest subiect nu este o noutate, deoarece datoria Germaniei fata de Romania din aceeasi perioada, de peste 18 miliarde de euro, a fost in ultimii aproape doi ani subiectul principal in nenumarate publicatii, emisiuni, adrese catre oficialitati etc. Initiativa acestui grup parlamentar elen, similara cu initiativa grupului de senatori din Romania, care au dorit infiintarea unei comisii de analiza a datoriei Germaniei in Senat, este un prilej pentru o dovada de o adevarata solidaritate din partea Romaniei. Radu Golban, economistul care a descoperit datoria istorica a Germaniei fata de Romania, este de parere ca doar o actiune comuna greco-romana, care sa analizeze impreuna aceste datorii, ar putea crea o contrapondere politica, manifestand curaj si demnitate in dialogul european. Daca Romania tot ar fi afectata de un posibil faliment al Greciei, de ce sa nu ne bucuram de sinergii politice, in privinta unei actiuni comune si concentrate pentru recuperarea datoriilor istorice de la Germania?

De acum, că ştim de la CCR că nu este bine şi legal să comasăm alegeri locale cu generale, vine timpul să ne pregătim pentru următoarele strategii băsesciene: lupta împotriva comunismului, antrenarea unor partide ce trebuie să joace (să facă cât mai multe procente) cât mai bine rolul PRM-ului din 2000, campania fumigenă de arestări la comandă şi alte asemenea propuneri prezidenţiale. Dacă măsurile de reformă au eşuat, e timpul pentru altceva, nu? Ce vor mai inventa Traian Băsescu si PDL pentru a supravietui?

Membrii coaliţiei majoritare l-au mandatat pe prim-ministrul Emil Boc să negocieze cu Fondul Monetar International (FMI) creşterea salariilor bugetarilor şi a pensiilor, începând din luna aprilie. Creşterea va fi mică, după buget - vorba lui Caragiale - adică de maxim 5%. Câtă speranţă poate aduce după sine o asemenea creştere, după ce veniturile bugetarilor s-au redus cu 40%? Şi cât mai contează, în fapt, o asemenea creştere, atâta vreme cât inflaţia pe 12 luni a depăşit, în perioada 2010-2011, chiar şi 8%?

Începutul lui 2012 produce modificări spectaculoase pe scena publică românească. În Barometrul Adevărul, realizat de IMAS, Regele Mihai ocupă primul loc în încrederea romanilor, cu un procent foarte mare, de 36,6%, mai mare decât al oricărei personalităţi publice. Traian Băsescu a ajuns la un minim istoric de 8, 6%. Încrederea pe care românii-mai mare decât  i-o acordă Regelui este normală, având în vedere contextul politic. Protestele din Piaţa Universitaţii şi din ţară au scos la iveală că majoritatea românilor s-au săturat de Traian Băsescu şi de Emil Boc, dar şi că mulţi români sunt dezamăgiţi de întreaga clasă politică. Şi nu vorbim despre un mesaj antisistem, nici despre susţinătorii lui Dan Diaconescu, ci despre oamenii care cred în valorile democraţiei şi care nu se mai simt reprezentanţi de politicieni. Acest  rezultat al sondajului este normal, şi totusi miraculos. El arată că, în ciuda vremurilor tulburi, a greutăţilor, oamenii au nevoie, în primul rând, de ceea ce reprezintă şi inspiră Regele Mihai şi Familia Regală: demnitate, normalitate, identitate, tradiţie, sentimentul că facem cu toţii  parte dintr-o comunitate. Oamenii s-au săturat de demagogie şi populisme. Vor să trăiască într-o Românie în care instituţiile funcţionează în interesul cetăţeanului, într-o Românie în care statul îşi respectă cetăţenii. Este vorba despre imaginea unei alte Românii. De acum încolo, orice dezbatere pe tema unei noi Constituţii va trebui să ia în considerare, în primul rând, forma de guvernământ. 

Drumul spre libertate. Citeste aici discursurile lui Horia Rusu

“Este moral să afirmi cu voce tare ceea ce eşti, este moral să fii consecvent în afirmarea crezului  propriu, este moral să gândeşti pe termen lung, este moral să-ţi afirmi propria identitate. Este moral să ai curajul să spui că eşti altfel decât alţii, chiar dacă aceşti alţii sunt, deocamdată, mai mulţi.”(Horia Rusu)

Pe 29 ianuarie 2001, liderul liberal Horia Rusu a murit într-un un accident de maşină. Mulţi dintre cei care l-au cunoscut şi l-au iubit, cărora le-a influenţat viaţa, mulţi dintre liberali şi chiar dintre adversari, se întreabă şi astăzi cum ar arăta politica românească dacă ar trăi Horia Rusu. Probabil ar fi arătat altfel. Nu putem şti. Ştim însă că multe dintre lucrurile pe care le-a spus sunt valabile şi azi. Horia Rusu vorbea în 1994 despre şase maladii ale spiritului politic românesc: colectivismul, paternalismul, politicianismul, imobilismul, nostalgia, dâmboviţenismul. Cititi  Drumul spre libertate. Nu-i aşa că aceste maladii ne bântuie şi astăzi? 

După ce, cu o seara înainte, a avut o răbufnire în stil personal, aseară preşedintele a ţinut un discurs de tip copy paste făcut de consilieri. Multe prea aşteptata intervenţie cu românii a lui Traian Băsescu a fost o mare plictiseală, pigmentată de câteva chestiuni revoltatoare şi alte câteva de-a dreptul penibile. Singurul lucru nou pe care l-am aflat este că preşedintele stă pe facebook. Indiferent din care parte a romanilor facem parte, un lucru e sigur: ochiul preşedintelui ne veghează.

foto: Mircea Struţeanu

La fiecare sfârşit de ianuarie, preşedintele Statelor Unite ţine un discurs în faţa camerelor reunite ale Congresului, despre situaţia ţării precum şi despre intenţiile administraţiei sale în anul care vine. În anii electorali, în care preşedintele intenţionează să candideze pentru un nou mandat, acest discurs reprezintă startul neoficial al campaniei acestuia.

Retragerea opoziţiei din Parlament ar fi un gest fără precedent în politica românească a ultimilor 22 de ani. O parte dintre parlamentarii PNL şi-au scris deja demisiile şi le-au pus la dispoziţia preşedintelui partidului. Ei cred că nu mai există cale de întoarcere în lupta cu această putere care a distrus democraţia şi a adus ţara în prag de faliment şi sunt convinşi că această este calea de a se solidariza cu protestete din toată ţara.  Liberalii cred că USL ar arăta în acest fel că nu toată clasa politică este la fel, aşa cum încearcă să acrediteze maşinăria de diversiuni a PDL. Acest gest radical are însă efect numai dacă toţi parlamentarii opoziţiei demisonează. O parte dintre liderii PSD nu sunt convinşi că acest gest ar avea efectul scontat: alegeri anticipate. O decizie va fi luată în cadrul USL până joi. Liderii USL se vor consulta şi cu societatea civilă, pentru că un gest atât de radical trebuie făcut cu sprjinul oponiei publice şi al organizaţiilor care au ca misiune apărarea democraţiei. Spunesitu.ro vă prezintă avantaje şi capcane ale retragerii opoziţiei şi vă invită la dezbatere: Credeţi că opoziţia trebuie să demisioneze din parlament?Cum aţi sprijini acest gest radical?

România de azi, în Uniunea Europeană, este autistă şi ineficientă, mereu lipsită de idei şi proiecte specifice, susţine Radu Golban, economistul care a descoperit datoria istorică a Germaniei faţă de România. Golban critică ideea susţinută de Băsescu, privind constitiirea Statelor Unite ale Europei şi crede că un asemenea proiect de construcţie europeană ar însemna instituirea celui de-al patrulea Reich. De preferat ar fi ca România să-şi definească precis poziţia şi politicile în raport cu SUA, Rusia, China, Germania, Marea Britanie, Franţa, lumea arabă şi restul lumii. Cu o politică bună,  datorită amplasării geografice şi culturale ale ţării, România ar putea dobândi greutate politică regională, înlocuind perspectiva uzuală de periferie a Europei cu cea de poartă între Orient şi Occident.  

Criza datoriilor suverane şi consecinţele acesteia pentru cetăţenii statelor Uniunii Europene au redeşteptat sentimente şi rivalităţi ascunse, dând apă la moară partidelor naţionaliste şi polarizând puternic spectrul politic. În opinia multor partide naţionaliste, criza economică a confirmat multe din ideile lor: politicile imigranţioniste trebuie reformate, procesul de integrare european trebuie reversat, iar identităţile naţionale trebuie protejate. Cât de periculoasă este intensificarea naţionalismului european pentru ideea Europei Unite?