La 22 de ani de la revoluţia din decembrie 1989, ne dăm seama câtă dreptate avea Vaclav Havel când spunea: „De la căderea comunismului s-au succedat prea puţine generaţii.Va fi nevoie de decenii până când comunismul va ieşi din minţile oamenilor". Fiecare an ne dovedeşte şi mai mult cât de grea e boala comunismului. Ultimii ani au adâncit boala. Criza economică şi incapacitatea coaliţiei de la putere de a găsi soluţii coerente, sărăcia, corupţia, incertitudinea,  au alimentat nostalgiile comuniste în rândul populaţiei. În loc să lupte împotriva unei puteri care atentează în fiecare zi la democraţie şi la libertatea noastră,  românii vor să se întoarcă în comunism. De ce la Revoluţie au mai murit tinerii pentru libertate, dacă de 22 de ani încoace,  noi nu suntem fost capabili să fim liberi?  Aniversăm în fiecare an faptul că trăim în democraţie, dar atunci când ea ne este pusă ăn pericol, ne luptăm să o păstrăm?

Ultimii ani au adâncit boala. Criza economică şi incapacitatea coaliţiei de la putere de a găsi soluţii coerente, sărăcia, corupţia, incertitudinea,  au alimentat nostalgiile comuniste în rândul populaţiei. Potrivit unul studiu  apărut chiar anul acesta, 61% dintre români percep comunismul ca pe o idee bună, iar 37% cred că instaurarea regimului comunist în România la sfârşitul celui de-al doilea război mondial a fost un lucru pozitiv.

Pentru că părinţii şi profesorii nu le vorbesc despre răul făcut de comunism, jumătate dintre tinerii sub 20 de ani sunt convinşi că perioada comunistă a fost mai bună decât cea actuală

Un alt studiu arată un lucru şi mai îngrijorător:  aproape jumătate dintre adolescenţii români cred că perioada comunistă a fost mai bună decât cea actuală. Aceşti copii născuţi după căderea comunismului sunt nemulţumiţi şi neîncrezători în democraţie şi economie de piaţă şi nu resping ideea unui lider autoritar. Mulţi dintre ei  cred că în timpul comunismului era mai mult respect  faţă de lege.

Pentru 61% dintre tinerii sub 20 de ani,  discuţiile  despre comunism sunt inexistente. Nimeni nu vorbeşte cu ei acest subiect, nici acasă, nici în familie. Copiilor li se vorbeşte prea puţin despre răul făcut de comunism.  58% tineri spun că nu discută niciodată la şcoală despre acest subiect. Nimeni nu le vorbeşte copiilor despre beneficiile libertăţii şi democraţiei,  în contrast cu  dictatura.  Cine să-i înveţe pe aceşti copii că atâta timp cât trăim în libertate, depinde de noi să ne îndeplinim scopurile şi să avem o viaţă mai bună?

De altfel,  cine şi cum ar putea-o face, de vreme ce 41% dintre profesori sunt percepuţi de elevi ca nostalgici ai perioadei comuniste?

În absenţa discuţiilor de la şcoală şi din familie, principala sursă de informare pentru tineri, în ce priveşte istoria comunismului în România,  este mass-media (44%).

Uitarea răului comunist face loc amintirii unei utopii periculoase. Televiziunile alimentează această utopie cu lungi programe despre Ceuaşescu

Dacă  vedem ce reclamă deşănţată i se face lui Ceauşescu pe toate posturile de televiziune,  pare logic ca tinerii să considere că era mai bine în comunism. În ultimul an, nu a fost zi în care poveştile despre fostul dictator şi familia lui să lipsească din emisiunile TV. Din “odiosul şi sinistra”, Ceauşescu şi Elena au ajuns lideri de audienţă. În absenţa adevărului şi a dezbaterilor reale, poveştile romanţate, duioase sau scabroase,  despre cuplul de dictatori şi despre alţi comunişti de seamă, umanizează regimul dictatorial. În vremurile grele pe care le traversăm, aceste poveşti îi fac pe mulţi dintre cei în vârstă să regrete trecutul şi pe mulţi tineri să creadă că era mai bine în perioada comunistă.  Acum doi ani, un sondajul  După 20 de ani realizat de BCS  , 55,8% dintre români credeau ca dictatura comunistă avea mai mult respect pentru omul de rând decât sistemul politic actual.  De mirare sau nu, 35% dintre români spuneau că răsturnarea fostului regim a fost în dauna ţării, iar 22% că  ar prefera o întoarcere la rânduielile din vremea lui Ceauşescu. Anul acesta probabil procentul s-a mărit.

Sociologul Ovidiu Voicu crede că societatea românească şi în primul rând cea mai tânără generaţie uită răul comunist pentru a face loc amintirii unei utopii. Pericolul cel mai mare este că uitarea poate lăsa generaţia următoare pradă unui demagog abil,  ce poate specula această utopie.

La 22 de ani de la Revoluţie, Ceauşescu e cu noi în fiecare zi. Trăim în libertate, dar atunci când ea ne este pusă în pericol, nu facem nimic să ne-o păstrăm. De ce?

Foto: muzeuldefotografie.ro