Rocada politică dintre Medvedev şi Putin, anunţată săptămâna trecută, a provocat primul scandal şi prima victimă în persoana respectatului ministru de finanţe Alexei Kudrin. Candidat, la rândul său, pentru funcţia de prim ministru, Kudrin a declarat în public că refuză să facă parte dintr-un guvern Medvedev datorită faţă de ceea ce el a numit "politicile fiscale iresponsabile," în special cele din domeniul apărării. Kudrin, responsabil pentru politicile de stabilizare economică şi socială a ţării din timpul primelor două mandate ale lui Vladimir Putin, a fost somat în public de către Medvedev să-şi prezinte demisia.

Premierul rus Vladimir Putin şi-a anunţat săptămâna trecută mult aşteptata candidatură la preşedenţia Rusiei, primind susţinerea actualului preşedinte, Dimitri Medvedev. Putin a fost preşedinte al Rusiei şi între 2000 – 2008, perioadă caracterizată printr-o stabilizare economică şi socială a ţării, dar şi printr-o politică autoritară pe plan intern şi agresivă pe plan extern, fiind criticat pentru multiplele încălcări ale drepurilor şi libertăţilor omului şi pentru anihilarea oricărei opoziţii politice.  

„O mare onoare”

Anunţul candidaturii sale a fost făcut personal de Vladimir Putin în cadrul congresului anual al partidului de guvernământ, Rusia Unită. Susţinerea candidaturii de către preşedintele actual, Dimitri Medvedev, a pus capăt lunilor de speculaţii asupra viitorului candidat la alegerile de anul viitor. „Vreau să vă mulţumesc pentru reacţia pozitivă la propunerea ca eu să candidez la preşedenţia Rusiei” a declarat Putin după ce Medvedev i-a sugerat public să candideze, relatează BBC. „Pentru mine este o mare onoare” a concluzionat premierul. Ca parte a aranjamentului politic, Dimitri Medvedev va fi primul pe lista candidaţilor Rusiei Unite pentru parlamentare, fiind, astfel, asigurat de poziţia de premier.

O Rusie (mai) autoritară şi agresivă?

Este de aşteptat ca, după relativa deschidere diplomatică din timpul mandatului lui Medvedev, politica externă a Rusiei să redevină mult mai agresivă. Pentru România, acest lucru implică creşterea tensiunilor cu privire la programul de apărare anti-rachetă al NATO precum şi în ceea ce priveşte conflictul îngheţat din Transnistria. Totodată, gradul de toleranţă al Kremlinului faţă de declaraţiile provocatoare şi chiar ostile ale unor şefi de stat din regiune va fi mult mai scăzut. Cum va fi România afectată de revenirea „ţarului” Putin la cârma Rusiei?

Sursa foto: http://www.rnw.nl