Criza economică şi felul în care preşedintele Traian Băsescu a abuzat de funcţia de preşedinte sunt două fenomene negative care, paradoxal, au produs efecte pozitive asupra felului în care românii se raportează la politică, relevă studiul Raporturi de Putere din cadrul Programului Studii Electorale Româneşti al  Fundaţiei  Soros România.

În ciuda faptului că Parlamentul a fost, constant, ţinta atacurilor preşedintelui, sau poate tocmai din acest motiv, românii au început să-şi dea seama care este rolul Parlamentului într-o democraţie. Raporturile de putere între Legislativ și Executiv s-au schimbat semnificativ în 2011 în favoarea Parlamentului.   Puşi în faţa întrebării: Cine credeţi că ar trebui să aibă mai multă putere: Preşedintele, Primul ministru sau Parlamentul? 46% dintre români sunt de părere că Parlamentul trebuie să aibă mai multă putere și doar 28% afirmă că Președintele ar trebui să fie mai puternic.

În 2007, în primul mandat al lui Traian Băsescu- anul de vârf al conflictului său cu Parlamentul şi anul suspendării sale,  48% dintre respondenți credeau că Preşedintele ar trebui să aibă mai multă putere.  În 2011,  procentul acestora a scăzut la 28%. 46% dintre români  consideră acum că Parlamentul ar trebui să aibă mai multă putere, comparativ cu 26% în 2007.

Cu cât scade Băsescu în sondaje,  cu atât Parlamentul creşte în încrederea populaţiei. Este o dovadă că românii început să-şi de aeama că personalizarea puterii este periculoasă şi că trebuie să aibă încredere în instituţiile democratice.  

Cine credeţi că ar trebui să aibă mai multă putere: Preşedintele, Primul ministru sau Parlamentul? 

 În ceea ce privește demiterea Guvernului, românii susțin că demiterea lui ar trebui să se facă mai degrabă de către Parlament, nu de Președinte: 54% dintre români cred că, dacă există o situaţie dificilă care impune schimbarea Guvernului,  demiterea Guvernului ar trebui să se facă de către Parlament, față de  doar 27%,  care preferă demiterea Guvernului de către Președinte.

În 2007, românii îndreptăţeau în mod egal Președintele și Parlamentul în demiterea Guvernului – 36-37% dintre respondenți –, iar în 2002, românii tindeau să considere doar Președintele îndreptățit – 47% susțineau demiterea de către Președinte, în timp ce 36% susțineau dreptul Parlamentului. 

Dacă există o situaţie dificilă care impune schimbarea Guvernului cine ar trebui să poată demite Guvernul?

 Aproape jumătate (46%) dintre cetățeni consideră că Parlamentul ar trebui să fie format doar din candidații partidului care obține cel mai mare număr de voturi (37% dintre respondenți sunt împotriva acestei idei).

Părerile sunt împărțite în ceea ce privește posibilitatea existenței a mai mult de două mandate în cazul Președinților „buni”: jumătate (47%) dintre români sunt de acord cu această variantă, în timp ce 44% dintre respondenți sunt împotrivă.

Faţă de 2002, s-a dublat numărul celor care cred în moharhia constituţională ca formă de guvernământ

Opțiunea pentru Monarhie ca alternativă la Republică este şi ea în creștere: faţă de 11-12% în 1992 şi 12% în 2002,  25% cred în 2011 că monarhia constitutional poate fi o soluţie. Autorii studiului pun această creştere a opţiunilor monarhice pe seama valului de emoţie pe care l-au creat evenimentele legate de aniversarea Regelui Mihai şi mai ales de discursul său în Parlament în ziua de 25 octombrie.

Românii continuă să susțină într-o majoritate covârșitoare că democrația este cea mai bună formă de guvernare – peste 75% indiferent de an.

Conducerea de către un guvern de tehnocraţi sau un lider puternic reprezintă variante cu o atractivitate ridicată pentru o mare parte a alegătorilor (aproximativ 70-80% în 2009). Totuşi, pentru opinia publică românească, tehnocrația sau liderul puternic nu exclud însă existența unei forme de guvernare democratice.

Există încă 25 % dintre români care consideră că o conducere militară ar fi o bună formă de guvernare, dar din fericire procentul a scăzut faţă de 2008.

Cu cât politica le face mai mult rău, cu atât oamenii îşi dau seama că trebuie să-i intereseze

Alt lucru interesant este că în ultimii ani a crescut interesul cetățenilor pentru politică. În 2011, 29% dintre români se declară interesați de politica locală, comparativ cu 19% în 2007.  34% dintre români sunt interesați în general de viața politică din România, faţă de numai  23% în 2007.

Concluzia este că Traian Băsescu, prin comportamentul său de multe ori antidemocratic, a avut o influenţă pozitivă asupra vieţii publice româneşti şi i-a făcut pe români, fără voia sa, desigur, să-şi dea seama cum trebuie să funcţioneze o democraţie. 

Vă face comportamentul antidemocratic al lui Traian Băsescu să înţelegeţi mai bine valoarea instituţiilor democratice?