Privind ninsoarea deasă care se aşterne peste străzile capitalei, peste maşinile troienite pe trotuare şi cetăţenii care cu greu îşi răzbesc drum prin zăpadă şi trafic, gândul zboară către cei care trăiesc la latitudini mai nordice. Cum de pot acei oameni să supravieţuiască unor ierni unde excepţia de la noi, la ei este normă?

Scandinavia, Canada, mare parte din nordul Europei şi al Statelor Unite, ca să trecem în revistă doar parte din regiunile la care standard de viaţă aspirăm, au o climă mult mai severă decât cea care binecuvântează meleagurile peste care trece paralela 45. Iernile canadiene pot paraliza chiar şi metropole precum Toronto timp de zile întregi, aşa cum s-a şi întâmplat la sfârşitul anilor 90, când oraşul a fost îngropat în zăpadă în urma unei puternice furtuni.

Utilajele folosite în procesul de dezăpezire

În primul rând, procesul de dezăpezire nu implică doar curăţarea carosabilului şi aruncarea zăpezii pe trotuare. Acest lucru nu ar aduce decât la paralizarea oraşelor nu doar prin împiedicarea deplasării pietonilor, dar şi prin imobilizarea maşinilor parcate pe marginea drumurilor şi prin astuparea ieşirilor din parcările subterane aflate în incinta aproape fiecărui complex de apartamente.

Utilajele folosite includ topitoare de gheaţă, care împrăştie lichide ce ajută la topirea gheţii de pe carosabil şi trotuare (glicol propilen sau glicol etilen), transportoare de zăpadă care eliberează trotoarele, parcările şi carosabilul transportând zăpada în afara oraşului, camioane pentru împrăştierea unui amestec de nisip şi sare pe carosabil, sarea reducând punctul de topire a gheţii, iar nisipul crescând aderenţa roţilor pe suprafaţa carosabilă, maşini de curăţat zăpada, maşini de topit zăpada şi pluguri.

Procesul de dezăpezire

În general, în limitele oraşelor, operaţiunile de dezăpezire sunt controlate de către primărie în cooperare strânsă cu directorul departamentului de lucrări publice (sau a echivalentului acestuia), organizaţiile de sector/cartier/arondisment şi cele de locatari/vecini. În general, operaţiunile de dezăpezire încep odată cu prognoza de căderi bogate de zăpadă cu acumulare de cel puţin 3,5-5 cm (1şi 1/2 – 2 in) precum şi în urma îngheţării carosabilului şi ameninţării condiţiilor de trafic. Străzile sunt curăţate şi acoperite cu amestec de sare şi nisip pentru a asigura siguranţa traficului, iar utilizarea substanţelor chimice este menţinută la minimum necesar. Operaţiunile iniţiale de dezăpezire a carosabilului sunt, în general, completate la 12 ore de la terminarea furtunii de zăpadă, iar operaţiunile de curăţire sunt completate în 24 de ore în cazul unor ninsori moderate şi 72 de ore în cazul unei furtuni severe. Sigur, furtunile severe precum cea care s-a abătut asupra oraşului Toronto în 1999 necesită o perioadă mai lungă de timp.

Mobilizare exemplară

Faptul că viaţa continuă şi oraşele îşi revin relativ repede din îngheţ depinde de o combinaţie de factori dintre care cei mai importanţi sunt cetăţenii acestor oraşe. Pe lângă furtuna din ianuarie 1999, ca student în Canada, am trăit prin multe alte ierni grele, cu cantităţi imense de zăpadă şi temperaturi care atingeau şi valori de sub -30 de grade. De fiecare dată am fost impresionat de rapiditatea cu care oraşul se pregătea de iarnă: cu două ore înainte ca primii fulgi de zăpadă să cadă, autobuzele aveau deja lanţuri pe cauciucuri, plugurile apăruseră deja la locaţii strategice în fiecare cartier, iar administratorii, preşedinţii de scară şi locatarii blocurilor şi caselor din zonă se mobilizaseră, fiecare în parte, cu lopeţi şi sare la fiecare uşă.

Mai mult, în fiecare bloc, dar şi în campus, noi, tinerii, ne strângeam în grupuri de voluntari şi mergeam la bătrânii din cartier să îi ajutăm să îşi facă proviziile. Iar băcăniile cu program non-stop se află aproape pe fiecare stradă şi încearcă din răsputeri să rămână deschise şi aprovizionate pe perioada furtunii, ajutând cu o băutură caldă pe cetăţenii care dezăpezesc trotuarele şi oferind şi o alternativă la riscanta experienţă a condusului printr-o furtună de zăpadă.

Cum reuşesc cetăţenii din occident să supravieţuiască furtunilor de zăpadă?

foto: furbie.ro