|
Dezbateri
Emil Constantinescu: Pentru a ieşi din criză, România are nevoie de un mare proiect politic. Care trebuie să fie acest proiect naţional şi cine trebuie să-l realizeze?
| 01.12.2011
Un proiect naţional
Pentru a depăşi criza, trebuie să renunţăm la tipul de gândire care a iniţiat-o, consideră fostul preşedinte Emil Constantinescu. Depăşirea crizei nu este legată atât de dificultăţile financiare, economice sau politice, ci de lipsa unui nou proiect naţional. La o conferinţă despre starea naţiunii pe care a susţinut-o la Institutul liberal Brătianu, Constantinescu a arătat că destinul istoric al naţiunilor depinde de capacitatea lor de a imagina un mare proiect politic. Preşedintele lansează o invitaţie către elita ştiinţifică şi culturală din România să demareze acest mare proiect pentru România. Care trebuie să fie acest proiect naţional şi cine trebuie să-l realizeze?
Depăşirea crizei actuale nu este legată atât de dificultăţile financiare, economice sau politice, ci de lipsa unui nou proiect naţional
Pentru a depăşi criza, trebuie să renunţăm la tipul de gândire care a iniţiat-o, consideră fostul preşedinte Emil Constantinescu. Depăşirea crizei nu este legată atât de dificultăţile financiare, economice sau politice, ci de lipsa unui nou proiect naţional. La o conferinţă despre starea naţiunii pe care a susţinut-o la Institutul liberal I.C. Brătianu, Emil Constantinescu a arătat că destinul istoric al naţiunilor depinde de capacitatea lor de a imagina un mare proiect politic. Preşedintele crede că este momentul ca românii să-şi construiască proiectul identităţii proprii într-o lume globalizată şi lansează o invitaţie către elita ştiinţifică şi culturală din România să se alăture acestui demers. Spunesitu.ro publică la secţiunea Analize textul integral al conferinţei Ieşirea din labirint şi vă invită la o dezbatere despre noul proiect naţional al României.
Depăşirea crizei actuale nu este legată atât de dificultăţile financiare, economice sau politice, ci de lipsa unui nou proiect naţional. Am schimbat un sistem dictatorial cu un sistem care a mers pe calea democraţiei şi economiei de piaţă, fără să avem o analiză serioasă a perioadei depăşite şi am pierdut douăzeci de ani încercând să-i înţelegem pe alţii, fără capacitatea de a ne înţelege pe noi.
Nu avem, nici în momentul de faţă, o informaţie corect actualizată asupra resurselor naturale, ale subsolului şi solului României, necesare pentru programele de dezvoltare a economiei reale. Nu avem o evaluare asupra resurselor umane, asupra stării de sănătate fizică şi mentală a naţiunii şi nici o prezentare transparentă a resurselor financiare.
Şi mai grav e că nu avem o evidenţă a resurselor ştiinţifice, tehnologice şi culturale într-o societate care se declară a cunoaşterii. Iată de ce, de multe ori, România este tratată sau şi, mai grav, se consideră singură ca o societate comercială care poate fi evaluată de oricine doar după o serie de indicatori financiari, economici sau sociali, şi aceştia văzuţi statistic şi nu în conexiunea lor”.
Un Proiect naţional va fi acceptat numai dacă o parte semnificativă a poporului român va găsi în el argumente pentru recâştigarea demnităţii naţionale şi a respectului de sine individual
Un Proiect naţional poate fi propus, nu impus, şi va fi acceptat numai dacă o parte semnificativă a poporului român va găsi în el argumente pentru recâştigarea demnităţii naţionale şi a respectului de sine individual. Un asemenea proiect identitar nu poate fi limitat la cetăţenii trăitori în interiorul graniţelor de stat, ci trebuie să se adreseze tuturor celor care-şi recunosc apartenenţa la naţiunea română, oriunde s-ar găsi ei în lume.
Un proiect istoric, capabil să genereze o sinergie a tuturor valorilor colective şi creative, trebuie să rememoreze trecutul, să descrie corect prezentul şi să prevadă direcţiile de evoluţie a naţiunii noastre, în prima jumătate a secolului XXI.
O strategie de dezvoltare pentru următorul deceniu nu se poate elabora decât dacă avem o viziune a României, Europei şi a lumii la nivelul 2050 şi plecând de la aceasta. Numai pe baza unei astfel de strategii se poate elabora un set de politici publice coerente pe termen scurt. Ieşirea din actualul impas politic se poate face numai dacă această strategie este ratificată sub forma unui pact între societatea civilă şi principalele partide politice, garantându-se transpunerea ei în viaţă, indiferent de alternanţele la guvernare. Este dreptul partidelor politice de a alege modalităţi specifice de aplicare, în funcţie de specificul propriei ideologii, dar fără a modifica esenţa strategiei naţionale de dezvoltare.
Un mare proiect naţional intră în responsabilitatea directă a elitelor intelectuale
Care ar trebui să fie acest nou proiect naţional şi cine sunt cei chemaţi să-l formuleze? La prima strigare, ar trebui să răspundă cei care sunt însărcinaţi prin definiţie cu acest demers, şi anume clasa politică sau, altfel spus, guvernul, parlamentul, partidele politice. Din păcate, la nivelul partidelor politice nu vedem nici măcar o abordare doctrinară a viitorului naţiunii. Chiar dacă ar exista, implicarea lor în rezolvarea unor probleme administrative sau legislative stringente în actualitatea imediată, nu le va lăsa răgazul necesar pentru construcţii intelectuale mai ample.
Nu există semne privind strategii convingătoare nici la companiile economice şi financiare româneşti. Chiar dacă ar exista, ele s-ar centra, în mod firesc, pe obţinerea profitului şi interesele corporatiste nu coincid niciodată pe deplin cu cele ale cetăţenilor.
Un mare proiect naţional intră în responsabilitatea directă a elitelor intelectuale, a personalităţilor cu valoare recunoscută în centrele de excelenţă europene şi mondiale, deţinătoare ale unui capital de competenţă şi moralitate.
Societatea cunoaşterii marchează o schimbare radicală a raporturilor dintre ştiinţă şi politică, dintre oamenii de ştiinţă şi oamenii de stat. În această dimensiune, nu mai pot exista strategii şi politici raţionale „independente” de ştiinţă: oamenii de ştiinţă sunt somaţi să ofere societăţii, umanităţii, inclusiv politicienilor, tot ceea ce ştiu, să nu treacă sub tăcere ceea ce încă nu ştiu, să facă loc punctelor de vedere diferite conturate în cercetare şi să le analizeze obiectiv.
Sentimentul românesc al respectului de sine
Pentru ieşirea din labirint, este nevoie de crearea unui nou arbitraj între putere şi cunoaştere. Numai prin transformarea strategiei noastre seculare de supravieţuire într-o strategie de autodepăşire, putem duce „sentimentul românesc al fiinţei” dincolo de „sentimentul românesc al urii de sine”, la un „sentiment românesc al respectului de sine”. Argumentele fostului preşedinte al României sunt convingătoarea şi au valoarea unui mesaj adresat naţiunii. Din 2007, anul integrării în Uniunea Europeană, România nu mai are un proiect naţional. Este timpul să-l construiască. Care trebuie să fie acest proiect naţional şi cine trebuie să-l realizeze? Comentarii
52
EUGEN-ANTON CINCU [ 06.01.2012 ]
Domnule presedinte Constantinescu, reprezint un grup de initiativa care doreste sa lanseze proiectul unui nou partid politic, un tip de partid care s-ar potrivi foarte bine "nevoiI de schimbare in stabilitate" a societatii romanesti, pe scurt, Partidul Renasterii Nationale. (P.R.N.).
Daca accesati facebook-ul, puteti gasi cateve idei despre proiectul nostru si, in cazul in care acesta vi se pare fezabil, va rog sa ne acordati o scurta intalnire.
Cu deosebit respect, Eugen-Anton Cincu.
luca gherasim [ 11.12.2011 ]
un articol din ziare.com,
Politic > Politica > reforma
Romania incremenita in proiect? (Opinii)
Romania incremenita in proiect? (Opinii)Fotomontaj: Ziare.com
Anvelope Iarna Ieftine - 240 RON
Anvelope Iarna Ieftine240 RON
Azi, mai mult ca oricand, se vede clar ca tara ni s-a impotmolit in propriile neputinte. Ceea ce doare e faptul ca nu poate ori nu stie sa iasa din starea actuala.
La 5 ani de la admiterea in UE si la 8 ani de cand suntem membri NATO, ne afundam intr-o recesiune greu de manageriat, cu o populatie descurajata si debusolata, cu tineri bajeniti in masa spre un Occident lovit si el de criza.
De ani buni se acuza lipsa unui proiect, a unei viziuni coerente despre viitorul Romaniei, dar diriguitorii raman impasibili, iar elitele reactioneaza haotic, umoral, incercand ca creeze un parti-pris politic ori personalizat.
De aceea, orice discutie despre maine cade mereu in derizoriu. E clar: politicul se fereste de astfel de dezbateri. Ca orice tine de ideologie, proiectele nu aduc mare spor la urne. Dar fara o minima speranta nu se poate construi nimic.
Elitele si proiectul de tara
Emil Constantinescu, singurul presedinte-intelectual, recunoscut mai ales in afara granitelor, e pe cale sa adune in jurul ideilor sale o buna parte a elitelor stiintifice si culturale capabile sa ne influenteze destinul. La sfarsitul lunii noiembrie, un asemenea proiect national a fost lansat intr-o conferinta la Institutul Liberal "I.C. Bratianu", iar dezbaterile sunt facute publice pe site-ul "Spunesitu".
E adevarat, "destinul istoric al natiunilor depinde de capacitatea lor de a imagina un mare proiect politic", numai ca reusita a depins intotdeauna de o forta politica in stare sa coaguleze o masa critica si apoi o majoritate sa-l puna in opera.
Pentru ca asa o majoritate nu se intrevede in timp rezonabil, elitele si-ar putea da macar mana sa duca "sentimentul romanesc al fiintei" dincolo de "sentimentul romanesc al urii de sine", sau macar la un "sentiment romanesc al respectului de sine".
E nevoie de patrioti adevarati
Deoarece e nevoie de un vehicul puternic, nu exista alta cale decat a implicarii politice. Asa au procedat inaintasii, dar azi initiativele intelectualilor, amestecul lor in politica nu da rezultate, iar cei ce au facut-o fie au esuat, fie au renuntat la cariera si opera, pierzandu-se in trena unui politruc sau a altuia. Vremea romanticilor Balcescu, Russo, Alecsandri, I.C. Bratianu... nu se mai intoarce.
A se mai observa ca nici pasoptistii nu au avut un proiect ca atare, dar lupta s-a dat pe cateva principii unanim acceptate: independenta, unitate, inclusiv cultural-teritoriala, suveranitate, libertate, egalitate, dreptate si fratie, care animau Europa acelor ani.
Ce s-a schimbat?
Emil Constantinescu crede ca noi "am schimbat un sistem dictatorial cu un sistem care a mers pe calea democratiei si economiei de piata, fara sa avem o analiza serioasa a perioadei depasite si am pierdut douazeci de ani incercand sa-i intelegem pe altii, fara capacitatea de a ne intelege pe noi".
Partial de acord, dar premisa e falsa: sistemul s-a schimbat doar formal, cu exceptia lui, ceilalti nefacand altceva decat sa-l imite pe Ceausescu, iar judetele si comunele au inlocuit pumnul primului secretar PCR cu palma presedintelui de Consiliu Judetean, de pixul caruia atarna viata supusilor.
Fireste, ne lipseste o evaluare stiintifica a resurselor umane de care dispune Romania, imputinata din cauza migratiilor fara precedent. Ca nu dispunem de o evaluare a resurselor subsolice insa nu e deloc rau. Decat sa ajunga in conturi offsore, mai bine sa aiba si nepotii ceva.
Nu modul de gandire a generat criza
Poate ca in Europa criza sa fi fost provocata de un anume mod de gandire, desi determinismul demersului analitic releva cauze profunde, sistemice si social-culturale. Nici vorba de "moduri de gandire" generatoare de criza in Romania, ci de furt si abuz pe fata, de atac direct la democratie si statul de drept.
Despre ce autodepasire poate fi vorba intr-o tara in care Parlamentul si Justitia cad mereu la mana Executivului, in care presa abia mai sufla, iar institutiile democratiei, omnipotentele si numeroasele servicii secrete nu se afla in slujba poporului?
Iata de ce orice strategie pentru 2-3 decenii trebuie sa inceapa cu fundamentarea ireversibila a statului de drept, cu institutionalizarea relatiilor intre stat si cetatean, cu recunoasterea si respectarea drepturilor si a libertatilor cetatenesti, aflate acum in suferinta.
Citeste stirile pe mobil: m.ziare.com
Vrei stirile Ziare.com pe site-ul tau?
Petru Tomegea
Petru Tomegea
Editor
Articole: 216
Comentarii:4499
Aboneaza-te la articolele mele!
Citeste mai multe despreRomania viitor program elite Parlamunt Justitie Executiv stat de drept criza recesiune institutii democratie
Sambata, 10 Decembrie 2011, ora 08:20
Sursa: Ziare.com
luca gherasim [ 07.12.2011 ]
catre MARIUS,
1. corect definit: "Romania stat national si european" aici este cheia declansarii noului pas.
2. Legislativul. Executivul, institutiile nationale si particulare , fiind parte a .eu, toate trebuie sa fie de factura national-europeana. Mai lamuritor , fiecare sa cuantifice si sa afiseze bimarilitatea a obiectului si actiunii.
3. se ridica problema simetriei si bisemetriei. Vedti ca domnul Presedinte Emil Constantinescu, in prezentare nu dezvolta in amnunt, prezinta numai fundamentul din perspectiva general-umana in care stipuleaza bimarilitatea ca materia angajata in edificarea viitorului, in speta a debutului erei cunoasterii.
cu stima si multumiri.
luca gherasim, www manecognitiva
luca gherasim [ 07.12.2011 ]
Domnule Presedinte, 1. Va multumesc pentru sustinerea viziunilor de mai bine in .ro. 2. ati semnalat magistral necesitatea unui proiect in format national susceptibil sustinerii de catre fiecare persoana . Marile proiecte: Unirea, Intrarea in Casa Europei, NATO sunt doar cateva exemple. 3. Strategia Romania Secolului XXI va fi un proiect de factura noua, compatibil cu rigorile numite- incadrare .ro intre mari contribuitori la amplificarea coordonatelor debutului societatii cunoasterii, cercetarii, dezvoltarii si inovarii. Institutiile existente sunt incapabile de a gestionata noul salt in embrionare, noile institutii sunt inca neformatei si nu sunt in stare de a se impune in dezvoltarea asezamintelor reclamate de noile comandamente sociale. Si de aici are loc desfasurarea turbulentelor, crizei, mega neajunsurilor pana si in blidul de linte care se tot liliputeaza. 4. este necesara o noua diviziune internationala a muncii- Strategiile E:U. au figurat, mai mult filosofic, conceptul , lasand loc ca trasarea noilor institutii a societatii in formare sa fie elaborata de specialisti . Strategia anuntata trebuie sa dezvolte aceste institutii. Cele doua piete mobiliara si imobiliara , nu mai satisfac circuitul bunurilor in societatea aflata in formare si este nevoie de inca o piata - cu corpus specifice de institutii pentru inlesnirea circulatiei componentelor capitalului intelectual si idem de inteligenta artificiala. 5.Prin Proiectul Manecognitiva - , aspectul, fundamental in edificarea inceputului erei cunoasterii, remarcat de Dumneavoastra, in trasatura de Teza, citez: „Şi mai grav e că nu avem o evidenţă a resurselor ştiinţifice, tehnologice şi culturale într-o societate care se declară a cunoaşterii. Iată de ce, de multe ori, am senzaţia că România este tratată sau şi, mai grav, se consideră singură ca o societate comercială care poate fi evaluată de oricine doar după o serie de indicatori financiari, economici sau sociali, şi aceştia văzuţi statistic şi nu în conexiunea lor” ce va fi fugurat in „ Strategia .ro a secolului XXI”, ne-am straduit in sapte conferinta internationale, din care una a fost organizata de Parlamentul Romaniei, sa-l rasfoim oarecum. Prezentarea , aspectului mentionat, ca trasare in Strategia Romania Secolului XXI va declansa sistematizarea si evaluarea capitalului intelectual si inteligentei artificiale pentru a fi utilizate , la nivelul marilor cerinte a noii ere, ca materie prima si mijloc de productie de entitatile din .ro si .eu si . non eu. Teza este impresionanta si cer scuze pt risipirea in plus a cernelii electronice.
6. actualmente, prin Proiectul Manecognitiva, lucram la constituirea Uniunii Europene a capitalului intelectual si inteligentei artificiale, cu sediul in Romania., ca inceput de gestionare, cu antrenarea complexului .eu, a acestei avutii imateriale, incomensurabile, din care, pe plan global, nu se materializeaza in producerea elementelor materiale si patrimoniului spiritual nici un procent la mie. Rusii, recent, au dat publicitatii o apreciere , consideram ca sentimentala, din care se deduce o uzinificare IC, rusesc , la nivel national ( capital intelectual) d e 0,3%-0,9%, deci sub 1%, una la suta, din volumul avut la dispozitie, fara a face referiri si la inteligenta artificiala !
Domnule Presedinte, Strategia Romania Secolului XXI, logizata, este posibila, in .ro, numarul capetelor luminate este cel mai mare pe metru patrat , dupa cum afirma genialul Coanda, care nu a limpezit, in praxis, si constituirea Institutului Gandirii, nici in Anglia nici in Romania.
Doresc constructorilor mega strategiei „ROMANIA SECOLULUI XXI” (titlul ales tine de „cuvantul ce exprima adevarul” – Eminescu ) numai „succesuri” si LA MULTI ANI !!! luca gherasim, www.manecognitiva.ro.
Marius [ 07.12.2011 ]
Dupa parerea mea, textul conferintei domnului Presedinte Constatinescu e foarte reusit! Din comentariile de pana acum se vede ca a inceput deja o generare de energii pozitive, atat de necesara pentru continuarea proiectului propus.
Cu scuzele de rigoare ca nu-i pot cita pe toti, va reamintesc cateva crampeie ale comentariilor, la care subscriu fara rezerve. Cel care semneaza „Despre demnitate” spune ca ne lipseste „civilizatia” (de fapt, in mare masura, am pierdut-o si mergem in directia gresita); Irina adauga: „nu am invatat inca sa iesim in strada sa ne aparam drepturile si convingerile » (iarasi, nu cumva am uitat asta? Prin anii ‘90, parca ieseam in strada…) ; karol spune ca « intai de toate trebuie sa fie respectul de sine, respectul pentru ceilalti, sa uitam gandul de a face rau gratuit. Abia dupa aceea va renaste spiritul patriotic si motivarea de a te implica in viata cetatii ». In fine, Mirela spune foarte frumos: « societatea romaneasca are nevoie de un proiect national, care sa-i traseze o traiectorie ascendenta ».
Revin la comentariul meu. Cred ca acum trebuie gasita cat mai repede ideea centrala a proiectului. Ea nu se poate naste decat prin contributiile tuturor celor care vor sa participe. Pentru ca suntem, de fapt, la un „brain storming”, lansez o prima propunere: „Romania - stat national si european”. Pare lozincard? Sper ca nu. Ce vreau sa spun? Romania trebuie sa intre (si „de facto”, nu numai „de jure”) in randul tarilor europene, dar sa-si pastreze specificul national. E greu! Tocmai de aceea reprezinta o provocare interesanta pentru intelectuali, care sunt datori sa gaseasca caile optime. Pentru ca mai multi au intrebat despre pasii de facut, eu cred ca intr-o prima etapa ar trebui sa elaboram doua documente.
1) Primul document ar trebui sa descrie cat mai precis „Romania de azi”, care nu este nici stat national, nici stat european. Din motive multiple, pe care le stim cu totii. Dar cred ca e bine sa incercam sa definim unde suntem! Destul de jos! Si, cel mai rau, nu cred ca mergem in directia corecta! Este insa esential sa stim de unde pornim!
2) Al doilea document ar trebui sa descrie modelul spre care tindem: „Romania - stat national si european”. Nu „cum trebuie facut”, ci „ce vrem sa construim”. Adica sa descriem tara in care ne dorim sa traim: cu oameni civilizati, cu o scoala moderna si corect orientata, cu un sistem medical care sa si previna, nu numai sa vindece etc. Fiecare in domeniul lui stie ce ar vrea. Asta ar trebuie sa punem pe hartie in primul rand. Iar aici, contributia intelectualitatii tehnice este esentiala!
Dupa ce aceste doua documente vor avea o forma cat de cat definita, abia atunci ne putem gandi la caile pe care putem utiliza pentru a ne atinge scopul.
Deja am „vorbit” prea mult. Las locul comentariilor voastre.
Marius
|


















52







