Deschiderea unui Muzeu al Comunismului la Bucureşti naşte controverse. Ce intenţii se ascund  în spatele acestei iniţiative? De ce abia acum interesul pentru un demers care ar fi trebuit să înceapă în decembrie 2006, imediat după ce preşedintele a condamnat comunismul în Parlament? Are vreo legătură cu anul electoral care se apropie? Este o încercare a PDL de a-şi „repera” onoarea pierdută după gafele lui Traian Băsescu şi de a recâştiga fidelitatea intelectualilor anticomunişti?

Ce crediblilitate are un asemenea demers, dacă nu avem nici măcar o lege a lustraţiei? Marius Oprea, fost director al Institutului pentru cercetarea Crimelor Comunismului crede că, atâta vreme cât niciun securist nu este la puşcărie, vorbim degeaba despre muzee ale comunismului.

„În momentul în care investigarea crimelor comunismului a devenit periculoasă, au hotărât să bage comunismul în muzeu”, declară pentru spunesitu.ro Marius Oprea, „Pentru mine, comunismul nu este absent, este prezent. Nu poate fi pus în muzeu. Chiar mă întreb: ce pot să pună în muzeu?” „Era important de foarte multă vreme să avem un muzeu al comunismului”, continuă Marius Oprea, „dar nu cred că Preşedintele Băsescu, sau Emil Boc, sau marele Tismăneanu, ştiu cum arată o sticlă de lapte din timpul comunismului, de exemplu. Ce pun în acel muzeu? Ce obiecte vor fi acolo? Care sunt artefactele? De unde le scot? Poate pe Ceauşescu împăiat. Mi se pare, pur şi simplu, o contrafacere grosolană, pentru că nu s-au preocupat niciodată de aşa ceva.”

De unde porneşti, când vrei să faci un muzeu al comunismului? De la victime. Le-aş da obiectele mele, pentru că am cules de la fiecare mort. Dar pe ei îi doare-n cur de victime

Era important de foarte multă vreme să avem un muzeu al comunismului, dar nu cred că Preşedintele Băsescu, sau Emil Boc, sau marele Tismăneanu, ştiu cum arată o sticlă de lapte din timpul comunismului, de exemplu. Ce pun în acel muzeu? Ce obiecte vor fi acolo? Care sunt artefactele? De unde le scot? Mi se pare, pur şi simplu, o contrafacere grosolană, pentru că nu s-au preocupat niciodată de aşa ceva.

Nu ştiu ca ei, cei de la Institut, să se fi interesat ei să facă rost de paturi de fier, de la închisori în care au murit deţinuţi politici. Nu ştiu să se fi preocupat de victimele comunismului. De unde porneşti, când vrei să faci un muzeu al comunismului? De la victime. Le-aş da eu obiectele mele, pentru că am cules de la fiecare mort. La unul am găsit, în opinci, o lingură şi o furculiţă. Astea sunt obiecte de pus în muzeu. Dar pe ei doare-n cur de victime. Ei se gândesc să facă un muzeu din poze. Este gargară pentru proşti, asta cu muzeul.

Cât timp am fost eu preşedinte al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, am adunat, în pivniţa clădirii, tot felul de artefacte comuniste. Ligheane, o sticlă de lapte, de toate. Din perioada 1960-1980. Le-am lăsat acolo. Au dispărut, pentru că au fost aruncate. Şi acum, vor să facă muzeu. Din ce să faci muzeu? Nu sunt artefacte, nu sunt piese. Doi ani din viaţa mea i-am petrecut la cozi, la lapte, la zahăr. Aş vrea să văd o sticlă de lapte în muzeul lui Tismăneanu şi să explice ce era asta. Eu oricum nu cred că se va face. Să văd un muzeu al comunismului care să expună ce? Tablouri cu Lenin şi cu Ceauşescu şi cadourile primite de acesta şi de Dej?

Îl punem pe Ceauşescu împăiat? Ce pot să expună în Muzeul Comunismului, dacă nu au strâns obiecte, interviuri,  filmări? Ei s-au ocupat numai de simpozioane. Şi acum, nitam-nesam, vor  muzeu. Pur şi simplu reiterează un fel de cult al personalităţii. Asta nu are niciun fel de importanţă pentru istoria reală.

În momentul în care investigarea crimelor comunismului a devenit periculoasă, pentru diverşi, au hotărât să bage comunismul în muzeu. Comunismul este prezent. Pentru mine, comunismul nu este absent, este prezent. Nu poate fi pus în muzeu. Oprea mai crede că, atâta vreme cât niciun securist nu este la puşcărie, vorbim degeaba despre muzee ale comunismului.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului s-a transfomat într-un institut al nostalgiei pentru comunism

Ştii ce obiecte pot ei să pună? Cadourile lui Ceauşescu. Şi din nou, acest muzeu al comunismului va reuşi să facă o resuscitare a nostalgiei. Pentru că Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului s-a transfomat într-un institut al nostalgiei pentru comunism.

Va fi un muzeu al nostalgiei comunismului. Vladimir Tismăneanu construieşte un mausoleu pentru părinţii lui şi cei la fel ca ei. Eu şi Vladimir suntem foarte buni prieteni şi îl respect pentru toată activitatea lui ştiinţifică. Dar este o diferenţă de viziune între mine şi el.

De ce a fost anunţată de Guvernul României şi nu de PD-L? Marius Oprea consideră că nu e normal ca anunţul privind înfiinţarea unui muzeu al comunismului a fost făcut de PDL şi nu de guvern. „Trăim într-o epocă în care anticomunismul este de partid şi de stat”, spune Oprea.