Alina Mungiu, specialist în politici publice şi preşedinte al Societăţii Academice din România şi Bogdan Glpvan economist libertarian, au păreri similare cu privire la aşa zisa încercare a Guvernului şi a lui Băsescu personal de a eficientiza sistemul sanitar: proiectul nu are legătură cu regulile economiei de piaţă. Institutul de Politici Publice consideră că preocuparea centrală a proiectului nu este pacientul, ci asigurarea profitului firmelor de asigurare private şi preluarea administrării întregului sistem, de către grupuri de interese. 

Alina Mungiu: Competiţia nu funcţionează acolo unde nu există un mecanism de piaţă care ar stabili preţul, şi nu funcţionează în general în ţări vulnerabile la corupţie

Alina Mungiu, preşedinta Societăţii Academice din România, consideră că Guvrnul trebuie să retragă proiectul  de lege a sanatatii în forma actuală.  “Cum rezolvă soluţia lor problema principală, cea a numărului insuficient de contribuabili? O ocoleşte; pentru că la fel cu sistemul de pensii, tot aceiaşi contribuabili vor ajunge să subscrie la mai multe sisteme, nu cei care lipsesc. Dar problema a doua, plăţile informale? Nici vorbă, pentru că sistemul de stat, cel cu acces pentru săraci, va rămâne subfinanţat, va fi chiar mai drastic subfinanţat, deci aici vor rămîne cele mai prost plătite cadre care vor trebui cumva subvenţionate direct de populaţie (bani sau cadouri în natură). Dar problema a treia, calitatea serviciilor, nu ar trebui ea să crească prin faptul că se creează competiţie între public şi privat? Nu: acest concept de new public management (NPM) a fost între timp dovedit ca greşit, competiţia nu funcţionează acolo unde nu există un mecanism de piaţă care ar stabili preţul, şi nu funcţionează în general în ţări vulnerabile la corupţie. Dacă am plăti direct, din buzunar, pentru ambulanţe, probabil că în timp s-ar dezvolta un serviciu de calitate mai bună la un preţ corect (pe care însă destui nu l-ar putea plăti, deşi economic ar fi preţul just). Dacă însă nu plătim direct, ci aceste servicii concurează toate la un anumit fond de stat, statul va stabili de fapt preţul şi ce firmă e mai eficientă, în mod arbitrar şi preferenţial, cum îi e felul”

Bogdan Glăvan: Singura politică redistribuţionistă prin care statul poate face să meargă substanţial mai bine sistemul medical este subvenţionarea directă a pacientului, mai precis ajutorarea celor săraci şi aflaţi în dificultate. Iar subvenţia să se acorde prin sistemul fiscal

Bogdan Glăvan, economist libertarian, este de acord cu Alina Mungiu, cu privire la planul guvernului (şi, să nu uităm, al lui Traian Băsescu) de a eficientiza sistemul sanitar.  Cred că singura politică redistribuţionistă (second best, cum ar veni ) prin care statul poate face să meargă substanţial mai bine sistemul medical este subvenţionarea directă a pacientului, mai precis ajutorarea celor săraci şi aflaţi în dificultate. Iar subvenţia să se acorde prin sistemul fiscal. Fie prin deduceri de impozit fie prin impozit negativ pe venit. Cu alte cuvinte, dacă tot crezi că într-un sistem capitalist veritabil un număr de indivizi nu vor avea mijloace pentru a-şi asigura sănătatea – şi nici nu crezi că sistemul de caritate privată va rezolva problema – atunci acordă-le un venit compensatoriu.

Doar dacă individul este liber să aleagă, concurenţa va duce la stoparea risipei şi va funcţiona în beneficiul consumatorului. Altminteri concurenţa va funcţiona doar in sens politic (adică în detrimentul consumatorului), precum o cursă pentru câştigarea banului public. Ce sistem de piaţă este acela în care spitalele sau sistemele de ambulanţă private concurează pentru a obţine bani de la buget?! Statul trebuie să iasă cât mai mult din joc pentru ca piaţa să funcţioneze în adevăratul sens al cuvântului.

Institutul Pentru Politici Publice: Preocuparea centrală a proiectului nu este pacientul, ci asigurarea profitului firmelor de asigurare private şi preluarea administrării întregului sistem, de către grupuri de interese

Şi Institutul pentru politici publice respinge proiectul legii sănătăţii şi îi acuză pe iniţiatori că l-au lansat în dezbatere publică în lipsa unor informaţii esenţiale.

Preocuparea centrală a proiectului, susţine IPP, este asigurarea profitului firmelor de asigurare private şi preluarea administrării întregului sistem, inclusiv al patrimoniului, de către grupuri de interese.  Este o afacere pentru asiguratorii privaţi, în valoare de 8 miliarde Euro anual, arată IPP. Proiectul de lege a sănătăţii nu se îngrijeşte de interesele pacienţilor şi nu se preocupă temeinic de îmbunătăţirea calităţii actului medical, dar insistă să privatizeze "netransparent, radical şi cu mari premise de abuz" actualul sistem de sănătate, fără o minimă analiză de impact a măsurilor anticipate a fi luate odată cu intrarea în vigoare a legii.

Totodată, Institutul solicită stoparea acţiunii de transformare a raportului prezidenţial intitulat "Un sistem sanitar centrat pe nevoile cetăţeanului" în "cea mai mare privatizare din istoria României", dată de administrarea anuală a 5 miliarde de Euro, reprezentată de contribuţiile la FNUASS, la care s-ar adăuga 2-3 miliarde de Euro din sistemele secundare de asigurare şi, în plus, valoarea spitalelor ce urmează a fi vândute către sistemul privat.

IPP acuză, totodată, faptul că proiectul de lege transferă practic resursa financiară în administrare privată, fără a stabili cine poartă responsabilitatea ultimă a gestionării actului medical.

IPP consideră că, potrivit proiectului de lege, pacientul român va avea un singur drept principal, acela de a nu uita să plătească contribuţia la sănătate, ca să aibă asiguratorul privat bani de rulaj, şi consideră că cetăţenii sunt manipulaţi prin lipsa informaţilor detaliate despre cât costă, în prezent, intervenţiile medicale într-un spital public.

Foto: @Daniel Băeșu