Săptămâna trecută a avut loc decernarea premiilor în cadrul a două concursuri: Roblogfest şi Blog de Blog. Ciudat este că ambele concursuri au avut gala de premiere în aceeaşi zi, vineri 25 martie. Să îşi fi vârât, oare, cineva coada? Sau e doar o coincidenţă? Vlad Craioveanu spune că: „până la urmă, fiecare face ce vrea şi ce poate.” Lilick Auftakt ne aminteşte, chiar din regulamentul concursului Blog de Blog, că: „blaturile vor fi transparente şi pe faţă. Dar nu prea multe, pentru a păstra prestigiul concursului.” Spunesitu.ro vă invită la dezbatere. Voi ce credeţi? Cât de “pe bune” sunt concursurile din blogosferă?

În continuare vă prezentăm două experienţe diferite: Lilick Auftakt şi Vlad Craioveanu

Lilick Auftakt: Cum se naşte şi cum se desfăşoară un concurs în blogosferă: „Blog de blog” 

„Blog de blog” s-a născut, ca idee, într-o seară. Îi povesteam acum trei ani, nervoasă, prietenei mele, scriitoarea Lucia Verona, bloggeriţă de succes (însă doar „ca să fie trendy”), despre un pseudo-concurs blogosferic în care fusesem înscrisă fără voie. Mi-a spus atunci: „Ştii ce? O sa fac eu un concurs...”. Şi a făcut. Prima ediţie a fost „Fără canguri”. Şi, vă jur, nu a fost niciun cangur în concurs. A doua ediţie s-a petrecut într-un „Labirint obligatoriu”, ce ne-a condus în final într-o Sală a Oglinzilor, la Casa Scriitorilor. Iar acum, la ediţia 2011, când a împlinit trei ani, „Blog de blog” a lansat prima afacere, „Afacerea Clonegate”, în aplauzele bloggerilor adunaţi în Rotonda Muzeului de Literatura. V-aţi prins! Fiecare ediţie a concursului a fost însoţită de o lansare de carte, de volume oferite câştigătorilor drept premiu, precum şi juriului, prietenilor, criticilor sau aplaudacilor de serviciu.

„Blog de blog” este, până la urmă, un joc online. În joc se înscriu, de obicei, scriitori renumiţi, politicieni - cu toţii fiind şi bloggeri - punându-şi fiecare la bataie fantezia, propunând diverse secţiuni ale concursului, nominalizând bloguri vechi şi noi, cunoscute şi necunoscute. Cu două condiţii: toţi participanţii trebuie să aibă simţul-umorului şi să scrie corect in limba română.

Regulamentul concursului este următorul : 

- Membrii juriului vor citi sau nu vor citi lucrările candidaţilor. Oricum, se votează omul, nu partidul/programul/cartea/blogul.

- Blaturile vor fi transparente şi pe faţă. Dar nu prea multe, pentru a păstra prestigiul concursului.

- Membrii juriului vor apleca urechea la toate vorbele, zvonurile şi şuşotelile. Informaţiile vor fi păstrate şase luni.

- Membrii juriului îşi vor favoriza prietenii apropiaţi şi rudele, pînă la gradul 4 inclusiv. Dacă nu au rude sau prieteni printre concurenţi, membrii juriului vor apela la criteriul obiectiv „Îmi place/nu-mi place”.

- Juriul va veghea la corectitudinea gramaticală şi politică a lucrărilor prezentate în concurs. În acest scop, vor fi folosite instrucţiunile de la CNA. În cazurile controversate, va fi consultată Diacritica.

- Membrii juriului au şi ei dreptul de a nominaliza candidaţi pentru premiile „Blog de blog”.        

 Membrii juriului mai au şi alte drepturi, dintre care amintesc:

- Pot da mai multe premii la o categorie sau, în lipsa unui candidat valabil, nici un premiu.

- Pot da premii pentru debut (New Entry).

- Fiecare membru al juriului are dreptul de a da un premiu special, în nume personal.

- Spre deosebire de alte jocuri şi concursuri, membrii juriului nu au dreptul de a concura, deci vă rugăm insistent să nu ne nominalizaţi, oricît v-am fi de dragi.

De fapt, dacă observăm bine, majoritatea „regulilor” ce ţin de relaţia dintre juriu şi concurenţi există, ca atare, în desfăşurarea oricărui concurs. Întotdeauna se votează omul, nu neapărat blogul, se votează prietenii, rudele, se fac blaturi... Totul se înscrie în buna tradiţie autohtonă. Însă, în timp ce alte concursuri clamează, prin reguli stricte, seriozitate şi imparţialitate, „Blog de blog” promovează în special fantezia, simţul umorului şi transparenţa totală.  

Vlad Craioveanu: „până la urmă, fiecare face ce vrea şi ce poate” 

Premiile la Roblogfest sunt pe bune, doar că maniera de a intra într-un concurs de genul asta mi se pare destul de complicată şi te răneşte în orgoliu. Adică: trebuie să te nominalizeze cineva, sau chiar tu în persoană, după care pui un banner pe blog, după care te rogi de toate cunoştintele să te voteze cât mai mult, pentru a aduna puncte şi, eventual, pentru a câştiga la categoria la care ai fost nominalizat. Nu ai să mă vezi în veci milogindu-mă pentru voturile nimănui. Plus că mai trebuie să instalez şi un banner. Mă doare capul deja.

La Roblogfest-ul de anul trecut am auzit una simpatică, din rândurile lor, şi anume că organizatorul a furat din premii. Asta nu cred că o voi înţelege niciodată. Adică, omul a furat din buzunarul stâng, pentru a-şi pune prada în dreptul. În fine, nu e logic.

Despre simpatii şi antipatii din lumea lor... hmmm. Vă voi spune doar despre simpatii, pentru că, dacă aş menţiona şi numele antipaticilor, atunci le-aş face reclamă şi azi nu e ziua mea caritabilă. Aşadar, simpatici: piticu, chinezu, fredo and pidjin şi restul oamenilor normali la cap care fac lucrul ăsta de plăcere şi fără încrâncenarea tipică a altor bloggeri, care înţeleg noţiunea de blog ca pe un loc unde se manifestă frustrările şi prin care demonstrezi că nu eşti aşa neputincios cum crede lumea că, vorba aia, blogu e arma ta. Dar, până la urmă, fiecare face ce vrea şi ce poate.

Mai multe despre experienţa lui Vlad Craioveanu la RoBlogFest puteţi citi aici.